2026 și 2027 ar putea deveni cei mai călduroși ani din istorie. Fenomenul El Niño aduce temperaturi record

Fenomenul climatic El Niño continuă să se intensifice și a provocat în septembrie temperaturi record ale apei într-o regiune importantă a Oceanului Pacific. Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene avertizează că atât 2026, cât și 2027 ar putea deveni cei mai călduroși ani înregistrați vreodată. Specialiștii atrag însă atenția că încălzirea globală provocată de activitățile umane rămâne principala cauză a creșterii temperaturilor.

Temperatura Oceanului Pacific a atins un nivel record în septembrie

Fenomenul El Niño, apărut în luna iunie, continuă să se intensifice și a dus la înregistrarea unor temperaturi fără precedent într-o regiune a Oceanului Pacific utilizată pentru monitorizarea sa.

Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), temperatura apei la suprafața mării în regiunea Niño 3.4 a ajuns în septembrie la 29,70 de grade Celsius. Este cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată în această regiune de monitorizare.

Temperatura a depășit maximele observate în timpul unor episoade El Niño considerate foarte puternice, precum cele din 1982–1983, 1997–1998 și 2015–2016.

Specialiștii avertizau de mai multe luni că actualul episod ar putea deveni cel mai intens din istoria observațiilor meteorologice.

Recordul din septembrie a fost stabilit înainte ca fenomenul să atingă intensitatea maximă, așteptată spre sfârșitul acestui an.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a declarat pentru AFP că actualul episod este unul excepțional. Cu toate acestea, specialistul consideră că este prea devreme pentru a afirma că este cel mai puternic El Niño observat vreodată.

De ce este dificil de stabilit dacă actualul El Niño este cel mai puternic din istorie

El Niño reprezintă faza de încălzire a unui ciclu climatic natural, caracterizată prin creșterea temporară a temperaturilor apelor din zona tropicală a Oceanului Pacific. Fenomenul poate modifica circulația atmosferică și condițiile meteorologice din mai multe regiuni ale lumii, crescând riscul de secetă și inundații.

În același timp, poate amplifica efectele încălzirii globale provocate de activitățile umane.

Compararea actualului episod cu cele din trecut este însă complicată de creșterea temperaturilor oceanelor.

Pe măsură ce schimbările climatice încălzesc apele oceanice, episoadele recente de El Niño pot părea mai puternice decât cele anterioare.

Pentru a ține cont de această diferență, Copernicus a adoptat un nou indice care ia în calcul încălzirea generală a oceanelor tropicale. Potrivit acestui indicator, actualul El Niño nu a depășit încă intensitatea tuturor episoadelor anterioare.

„Este un fenomen foarte puternic chiar și potrivit acestui indicator”, a declarat Carlo Buontempo.

Directorul Copernicus a subliniat că actualul episod se produce într-un climat mult mai cald decât în trecut.

Nu toate agențiile meteorologice utilizează însă aceeași metodă pentru evaluarea intensității fenomenului. Agenția meteorologică japoneză a anunțat vineri că El Niño a atins deja cea mai mare intensitate înregistrată vreodată.

Temperatura medie a oceanelor a stabilit un nou record pentru luna septembrie

Intensificarea fenomenului El Niño a coincis cu atingerea unui nou record al temperaturii medii globale a apelor de la suprafața oceanelor. Potrivit Copernicus, aceasta a ajuns în septembrie la 21,05 grade Celsius.

Valoarea a depășit precedentul record pentru aceeași lună, de 20,92 de grade Celsius, stabilit în 2023.

Creșterea temperaturilor oceanice este urmărită îndeaproape de climatologi, deoarece oceanele acumulează cantități importante de căldură, care pot influența ulterior temperaturile atmosferice.

În cazul fenomenului El Niño, o parte din căldura acumulată în Oceanul Pacific este transferată către atmosferă.

Din acest motiv, efectele asupra temperaturii medii globale pot deveni mai pronunțate în anul următor celui în care fenomenul atinge intensitatea maximă.

2026 și 2027 ar putea stabili noi recorduri de temperatură

Experții avertizează că actualul episod El Niño, combinat cu încălzirea globală provocată de activitățile umane, ar putea transforma anul 2027 în cel mai călduros din istoria măsurătorilor.

Carlo Buontempo consideră însă că și 2026 ar putea depăși recordurile existente.

„Dacă urmăm tiparul pe care l-am observat în trecut, am putea avea un 2026 record, urmat de un 2027 record”, a declarat directorul Copernicus pentru AFP.

El Niño apare, de regulă, la intervale de doi până la șapte ani și durează aproximativ nouă până la douăsprezece luni.

Fenomenul poate determina creșterea temperaturii medii globale inclusiv în anul care urmează după atingerea intensității maxime.

Ultimul episod El Niño a contribuit la transformarea anului 2024 în cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Potrivit lui Buontempo, acel record a venit după mai multe luni consecutive în care temperaturile globale au depășit cu peste 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale.

Septembrie 2026 a fost a doua cea mai călduroasă lună septembrie din istorie

Datele Copernicus arată că, după un august cu temperaturi record, planeta a înregistrat a doua cea mai călduroasă lună septembrie din istoria observațiilor. Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 16,27 grade Celsius.

Această valoare a fost cu 1,63 grade Celsius peste media perioadei preindustriale, definită prin intervalul 1850–1900.

Septembrie a fost a doua lună consecutivă în care diferența față de nivelul preindustrial a depășit pragul de 1,5 grade Celsius.

Directorul Copernicus estimează că temperaturile globale vor rămâne probabil cu peste 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial până la începutul anului viitor.

Copernicus avertizează că emisiile de gaze cu efect de seră rămân principala cauză a încălzirii globale

Deși El Niño contribuie la creșterea temporară a temperaturilor globale, Carlo Buontempo a subliniat că fenomenul natural nu reprezintă principala cauză a încălzirii planetei.

„Cauza fundamentală a creșterii temperaturilor și a depășirii pragului de 1,5 grade Celsius o reprezintă emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane”, a declarat directorul Copernicus.

În 2015, prin Acordul de la Paris, statele participante la negocierile climatice ale Organizației Națiunilor Unite s-au angajat să mențină încălzirea globală mult sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și să depună eforturi pentru limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius.

În septembrie, Organizația Națiunilor Unite a anunțat că obiectivul pe termen lung de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius va fi depășit în următorii ani.

Depășirea acestui prag într-o lună sau într-un an nu este însă echivalentă cu depășirea obiectivului climatic pe termen lung, care privește evoluția temperaturilor pe perioade îndelungate.

Oamenii de știință subliniază că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea combustibililor fosili este esențială pentru limitarea perioadei în care încălzirea globală va depăși pragul de 1,5 grade Celsius.

Scopul este reducerea cât mai rapidă a temperaturilor după această depășire și limitarea efectelor schimbărilor climatice.