De ani întregi, pe ajutoare sociale și șomaj prelungit. Realitatea din Germania este cruntă în comparație cu România

În Germania, numărul persoanelor apte de muncă ce beneficiază de ajutor social pe perioade îndelungate a crescut din nou, iar statisticile au devenit un subiect important în dezbaterea politică privind sistemul de protecție socială.

„Lenea” nemților ajunge subiect național. Cifrele care au stârnit controverse în Germania

Potrivit datelor Agenției Federale pentru Muncă, aproximativ 1,4 milioane de persoane de vârstă activă primesc ajutor de bază de cel puțin cinci ani. Situația este invocată de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care solicită înăsprirea condițiilor pentru beneficiari și introducerea unor obligații suplimentare.

Cifrele au fost solicitate de grupul parlamentar al AfD și arată că persoanele care primesc ajutor de bază de cel puțin cinci ani reprezintă aproape 40% din totalul beneficiarilor de vârstă activă. În septembrie 2026, numărul acestora din urmă era de aproximativ 3,7 milioane, potrivit datelor prezentate.

Formațiunea politică folosește aceste statistici pentru a susține că sistemul actual trebuie modificat, în special în privința persoanelor considerate apte de muncă. René Springer, responsabil al AfD pentru politica pieței muncii, a criticat situația și a cerut condiții mai stricte pentru cei care beneficiază de sprijin financiar din fonduri publice.

„Nu se poate ca atât de mulți oameni să primească ajutorul social pe cheltuiala contribuabililor, deși ar putea merge la muncă”, a declarat René Springer în Bundestag, parlamentul federal german.

AfD propune obligativitatea muncii în folosul comunității

AfD susține că persoanele apte de muncă, aflate de mai mult de șase luni în sistemul de ajutor social, ar trebui să presteze 15 ore de muncă săptămânal în activități de interes public. Propunerea a fost reiterată de René Springer și vizează beneficiarii care sunt considerați capabili să desfășoare o activitate profesională.

Potrivit planului prezentat de formațiune, persoanele care refuză să respecte această obligație ar urma să primească numai ajutoare în natură. În situațiile considerate extreme, propunerea prevede inclusiv retragerea integrală a prestațiilor sociale.

Aceste măsuri reprezintă solicitări politice ale AfD și nu decurg automat din statisticile referitoare la durata acordării ajutorului social. Datele privind numărul persoanelor care beneficiază de sprijin de cel puțin cinci ani nu arată câți dintre acestea refuză efectiv să muncească.

Analizele Institutului pentru Cercetarea Pieței Muncii și a Profesiilor (IAB) indică faptul că șomajul de lungă durată este asociat frecvent cu mai multe dificultăți care se suprapun și reduc șansele de angajare. Printre acestea se numără lipsa calificărilor profesionale recunoscute, problemele de sănătate și perioadele îndelungate petrecute în afara pieței muncii, relatează merkur.de.

Lipsa calificărilor și problemele de sănătate reduc șansele de angajare

Unul dintre obstacolele întâlnite de persoanele care beneficiază de ajutor social pe termen lung este lipsa unei calificări profesionale recunoscute de angajatorii germani. Situația îi vizează inclusiv pe cei care dețin diplome obținute în alte țări, dar care nu sunt recunoscute pe piața muncii din Germania.

Fără o calificare acceptată de angajatori, accesul la locuri de muncă stabile poate deveni mai dificil. În astfel de situații, găsirea unui post potrivit poate necesita măsuri suplimentare de sprijin și o perioadă mai lungă de pregătire profesională.

Problemele de sănătate reprezintă un alt factor care poate limita accesul la un loc de muncă. O parte dintre beneficiarii de lungă durată se confruntă cu boli cronice, limitări fizice sau afecțiuni psihice, care le pot îngreuna desfășurarea activităților profesionale.

Din punct de vedere administrativ, o persoană poate fi considerată aptă de muncă dacă este capabilă să lucreze cel puțin trei ore pe zi. Acest criteriu nu înseamnă însă că persoana respectivă poate găsi cu ușurință un post pe piața obișnuită a muncii, în condițiile în care starea de sănătate îi poate restrânge opțiunile profesionale.

Perioadele lungi fără activitate profesională îngreunează revenirea la muncă

Întreruperile îndelungate ale activității profesionale reprezintă o altă dificultate pentru persoanele care încearcă să reintre pe piața muncii. Potrivit analizei prezentate, angajatorii sunt adesea reticenți să recruteze persoane care nu au mai lucrat de cinci ani sau chiar mai mult.

Cu cât intervalul petrecut în afara pieței muncii este mai lung, cu atât revenirea la un loc de muncă poate deveni mai dificilă. Lipsa experienței profesionale recente și absența unor calificări solicitate de angajatori pot reduce oportunitățile disponibile pentru persoanele care încearcă să se angajeze din nou.

La aceste dificultăți se pot adăuga problemele sociale și datoriile, care contribuie la menținerea unei situații vulnerabile pe perioade îndelungate. Potrivit analizelor IAB, obstacolele nu apar neapărat separat, ci se pot suprapune, afectând perspectivele de angajare ale beneficiarilor.

Astfel, durata de acordare a ajutorului social nu oferă, singură, o imagine completă asupra situației fiecărei persoane. Statisticile privind beneficiarii pe termen lung trebuie diferențiate de datele referitoare la refuzul unui loc de muncă sau al unei oferte de angajare.

Șomajul de lungă durată a depășit din nou un milion de persoane

Datele istorice citate de Institutul pentru Cercetarea Pieței Muncii și a Profesiilor arată că numărul șomerilor de lungă durată din Germania a scăzut semnificativ între 2005 și 2019. În 2005, aproximativ 1,8 milioane de persoane se aflau în această situație, în timp ce în 2019 numărul coborâse la circa 700.000.

Ulterior, tendința s-a inversat, iar numărul șomerilor de lungă durată a crescut din nou. În 2025, acesta a depășit pragul de un milion de persoane, iar în septembrie 2026 a ajuns la aproximativ 1,4 milioane, potrivit datelor prezentate în materialul-sursă.

Cele mai ridicate ponderi ale șomajului de lungă durată au fost înregistrate la Berlin și în landul Bremen. Aceste date reflectă evoluția șomajului pe termen lung, un indicator distinct de numărul total al persoanelor care beneficiază de ajutor social de cel puțin cinci ani.

Cetățenii germani reprezintă 62,2% dintre beneficiarii de lungă durată

Datele solicitate de AfD arată și structura beneficiarilor în funcție de cetățenie. Dintre persoanele care au primit ajutor social timp de cel puțin cinci ani, 62,2% sunt cetățeni germani, în timp ce 37,8% sunt cetățeni străini, potrivit informațiilor relatate de publicația Merkur (articolul original).

Statisticile indică și prezența unui număr important de beneficiari tineri. Mai exact, 199.229 de persoane dintre cele vizate aveau sub 25 de ani, potrivit cifrelor prezentate.

Datele referitoare la durata acordării ajutorului social, vârsta beneficiarilor și cetățenia acestora descriu structura grupului care primește sprijin pe termen lung. Ele nu precizează, în sine, câte persoane ar putea ocupa un loc de muncă fără sprijin suplimentar și câte se confruntă cu probleme de sănătate, lipsa calificărilor sau alte dificultăți care le limitează accesul la piața muncii.

Câți români trăiesc din ajutoare sociale. Ce arată cifrele oficiale

Aproape 259.000 de persoane din România primeau venit minim de incluziune în mai 2026, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Este vorba despre un ajutor financiar destinat persoanelor singure și familiilor cu venituri mici, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Ajutorul este plătit din fonduri publice și are rolul de a sprijini persoanele care nu dispun de suficiente venituri pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. Numărul beneficiarilor nu arată însă câți dintre aceștia nu muncesc, deoarece sprijinul poate fi acordat și unor persoane care au venituri mici din alte surse.

Ce se întâmplă cu persoanele care pot munci

Persoanele apte de muncă ce primesc acest ajutor trebuie să respecte anumite obligații prevăzute de lege, inclusiv cele legate de înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, atunci când aceste reguli li se aplică.

Autoritățile pot oferi consiliere profesională, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă și cursuri de calificare. Scopul acestor măsuri este ca persoanele care pot lucra să aibă șanse mai mari să obțină venituri proprii.

Un raport al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, între ianuarie 2021 și septembrie 2025, 209.205 de beneficiari ai venitului minim de incluziune au primit cel puțin un serviciu sau o măsură pentru stimularea ocupării. Această cifră nu înseamnă că toate persoanele respective s-au angajat.