Tinerii, în atenția Parlamentului European: finanțare pentru locuri de muncă și stagii plătite

Accesul tinerilor la piața muncii și la oportunități de formare se află printre temele pentru care Parlamentul European solicită menținerea unor mecanisme de finanțare dedicate. Eurodeputații cer ca viitorul buget al Uniunii Europene să păstreze instrumente distincte pentru sprijinirea ocupării în rândul tinerilor.

Nouă miză pentru tinerii din România: fonduri europene pentru muncă, educație și formare

Una dintre propunerile susținute de Parlament vizează menținerea unui Fond Social European separat, alături de o finanțare dedicată măsurilor destinate tinerilor sub 30 de ani.

Banii europeni sunt necesari pentru programele prin care tinerii pot primi sprijin pentru a intra pe piața muncii, pentru a-și continua educația sau pentru a urma cursuri de pregătire profesională. Parlamentul European pune însă accent și pe condițiile în care sunt oferite aceste oportunități.

Nu este vizată doar reducerea perioadei în care un tânăr rămâne fără un loc de muncă. Eurodeputații includ printre priorități salariile echitabile, condițiile decente de muncă și protecția socială, dar și accesul la orientare și formare profesională.

Un alt punct îl reprezintă posibilitatea ca tinerii să beneficieze de perspective de evoluție profesională. În același timp, Parlamentul European acordă o atenție specifică stagiilor prin care tinerii pot dobândi experiență și pot face trecerea către un loc de muncă.

Stagiile remunerate, una dintre solicitările Parlamentului European

În cazul stagiilor oferite prin Garanția pentru tineret, eurodeputații susțin existența unei remunerări echitabile. Ideea este ca perioada de practică să reprezinte o oportunitate concretă pentru intrarea pe piața muncii, nu doar o etapă fără o recompensă corespunzătoare.

Necesitatea unor astfel de măsuri este evidențiată și de situația tinerilor care nu lucrează și nu participă la educație sau formare profesională. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Datele Eurostat pentru anul 2025 indică o proporție de 19,2% în rândul românilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu aveau un loc de muncă și nu urmau o formă de educație sau pregătire.

La nivelul întregii Uniuni Europene, procentul a fost de 11%. România a fost urmată de Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%, în timp ce cele mai reduse valori au fost consemnate în Țările de Jos, cu 5,3%, și Suedia, cu 5,9%.

România, în fața unei probleme importante privind tinerii NEET

Datele referitoare la România pun în evidență amploarea fenomenului tinerilor aflați în afara locurilor de muncă, a educației și a formării. Aproape unul din cinci români din grupa de vârstă 15-29 de ani se afla în această situație în 2025.

În acest context, Parlamentul European solicită și o identificare mai eficientă a persoanelor care întâmpină probleme în găsirea unui loc de muncă. Măsurile ar trebui să ajungă inclusiv la tinerii care nu sunt ușor de contactat prin sistemele obișnuite de ocupare.

Printre categoriile menționate se află tinerii din mediul rural, dar și persoanele din comunități vulnerabile. Pentru acestea, accesul la informații, servicii de ocupare și programe de sprijin poate fi mai dificil.

Solicitarea adresată statelor membre urmărește ca autoritățile să nu aștepte exclusiv ca tinerii aflați în afara pieței muncii sau a sistemului educațional să solicite singuri sprijin. Garanția pentru tineret ar trebui să fie susținută și de mecanisme prin care aceste persoane să poată fi identificate și contactate.

Negocierile pentru viitorul buget european

Viitorul finanțării pentru programele dedicate tinerilor este legat de negocierile privind următorul buget al Uniunii Europene. Parlamentul European susține păstrarea unor fonduri distincte pentru măsurile destinate ocupării tinerilor și continuarea resurselor europene alocate acestor programe.

Pentru România, discuția are o importanță directă, având în vedere ponderea ridicată a tinerilor NEET. Datele din 2025 arată că 19,2% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani nu lucrau și nu participau la educație sau formare.

În acest context, oficialii indică două direcții de acțiune: existența resurselor necesare pentru programele destinate tinerilor și capacitatea autorităților de a identifica persoanele care au nevoie de sprijin.

Problema vizează în special accesul tinerilor vulnerabili la măsurile disponibile și posibilitatea ca finanțarea europeană să susțină locuri de muncă stabile, programe de formare relevante și oportunități reale de dezvoltare profesională.