Meserii de viitor pentru femei și bărbați. Unele venituri ajung la peste 100.000 de euro pe an

România a cunoscut o creștere semnificativă a numărului de startup-uri fondate sau cofondate de femei antreprenor. Inițiativele au apărut în domenii diverse, de la sănătate, educație și turism până la finanțe, tehnologie și comerț electronic. Evoluția indică o schimbare în peisajul antreprenorial românesc și o prezență tot mai vizibilă a femeilor în sectoare variate.

Meseriile de viitor pentru femei și bărbați. Joburile și competențele care vor conta în anii următori

Printre profesiile de viitor bine plătite pentru femei se regăsesc pozițiile de CEO, cu un salariu anual estimat la peste 105.000 de euro, farmacist, cu aproximativ 100.000 de euro pe an, și medic chirurg, cu aproape 97.000 de euro anual. Lista include și profesia de avocat, unde veniturile anuale sunt estimate la peste 94.000 de euro, precum și funcția de manager în tehnologia informației, cu aproximativ 90.000 de euro pe an.

Datele privind aceste venituri indică existența unor oportunități financiare importante pentru femeile care aleg domenii precum managementul, medicina, industria farmaceutică, dreptul sau tehnologia informației. Diversitatea profesiilor menționate arată că oportunitățile nu sunt concentrate într-un singur sector.

În același timp, femeile au tendința de a alege cariere considerate predominant feminine, care oferă adesea un salariu și un statut mai scăzut, deși acestea raportează auto-eficacitate în luarea deciziilor de carieră. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, PIB-ul mondial ar putea crește cu 26% dacă decalajele dintre femei și bărbați de pe piața muncii ar fi reduse.

Meserii de viitor pentru bărbați și adaptarea la schimbările de pe piața muncii

Masculinitatea a fost asociată în mod tradițional cu expectanțe ridicate pentru sine, cu o performanță mai bună și cu o percepție mai accentuată a succesului în situații competitive. Bărbații au manifestat, de asemenea, o tendință de a prefera cariere care oferă oportunități provocatoare și au raportat eficacitate în luarea deciziilor referitoare la carieră.

Pe măsură ce inteligența artificială preia tot mai multe sarcini repetitive, însă, conexiunea umană capătă o importanță mai mare la locul de muncă. Această schimbare se aplică inclusiv domeniilor tehnice, precum ingineria, unde dezvoltarea abilităților necesare pentru colaborarea cu ceilalți colegi devine tot mai importantă.

Specialiștii în resurse umane subliniază că personalitățile extrovertite pot avea un avantaj la locul de muncă, deoarece activitățile centrate pe oameni nu pot fi preluate de inteligența artificială la fel de ușor precum sarcinile repetitive. În aceste condiții, competențele tehnice nu mai sunt singurele care contează.

Bărbații trebuie, astfel, să își dezvolte atât competențele tehnice, cât și abilitățile sociale și emoționale pentru a rămâne competitivi pe piața muncii. Adaptarea la transformările produse de inteligența artificială presupune, prin urmare, dezvoltarea unui set mai larg de aptitudini.

Accent pe aptitudini, nu pe stereotipuri

Viitorul aparține profesioniștilor cu o minte universală, care își cunosc foarte bine domeniul de expertiză, dar pot integra în același timp tot mai multe abilități, informații și practici provenite din alte domenii academice și de specializare. Separarea “real versus uman”, prezentă în structura școlară, nu mai este considerată o abordare potrivită pentru schimbările de pe piața muncii.

Abilitățile non-tehnice, printre care se numără gândirea critică, rezolvarea problemelor, colaborarea și munca în echipă, vor fi esențiale indiferent de domeniul profesional. În același timp, conștiința de sine și capacitatea de a “citi” o situație devin tot mai necesare într-o perioadă în care inteligența artificială este utilizată pe scară tot mai largă.

Odată cu intensificarea muncii prin intermediul inteligenței artificiale, va exista mai mult timp pentru “muncă profundă”, care include gândire extinsă și generare de idei. Pe măsură ce inteligența artificială accelerează procesele necesare pentru lansarea produselor, imaginația va fi “singura constrângere”.

Creativitatea devine astfel tot mai importantă, indiferent de gen. Empatia și capacitatea de a comunica eficient ocupă, la rândul lor, un loc important printre competențele necesare, iar Ruchir Puri, directorul științific al IBM, spune: “sfatul pe care îl voi da este să fii întotdeauna empatic”.

Un studiu internațional realizat de Microsoft împreună cu McKinsey & Company’s Education Practice arată că aptitudinile sociale și emoționale au un impact de două ori mai mare asupra performanțelor unui elev decât mediul familial sau demografic. Studiul indică, de asemenea, că 30-40% dintre locurile de muncă din industriile aflate în dezvoltare necesită aptitudini sociale.

În locul perpetuării unor stereotipuri de gen considerate depășite, accentul este pus pe dezvoltarea aptitudinilor universale care vor defini succesul profesional în viitor, indiferent de gen. Înlăturarea barierelor presupune o schimbare la nivel internațional a ideologiei și a modului în care sunt abordate diversitatea și incluziunea, cu un accent mai redus pe consolidarea abilităților de conducere ale femeilor și unul mai mare pe schimbările sistematice ale mediului de lucru și ale practicilor de afaceri.

Aptitudinile care vor face diferența în 2026–2030

Succesul pe piața muncii din viitor va depinde mai puțin de titlul ocupat și mai mult de aptitudinile pe care profesioniștii le stăpânesc. Platformele de recrutare și specialiștii în resurse umane estimează că anumite competențe vor deveni esențiale în perioada 2026-2030, indiferent de domeniul de activitate.

Printre competențele care vor fi solicitate în viitor se află gândirea analitică și capacitatea de a rezolva probleme complexe. Acestea domină clasamentele Forumului Economic Mondial pentru a cincea ediție consecutivă, în contextul în care inteligența artificială preia tot mai multe sarcini repetitive.

Pe măsură ce tehnologia preia activitățile repetitive, oamenii rămân implicați în gestionarea situațiilor ambigue și în luarea unor decizii nuanțate. Gândirea critică este procesul prin care informațiile sunt analizate, evaluate și interpretate într-o manieră clară și rațională, fără influența prejudecăților sau a emoțiilor necontrolate.

Această competență nu presupune doar acumularea de cunoștințe, ci și dezvoltarea capacității de a diferenția informațiile relevante de cele irelevante. Ea include identificarea argumentelor valide și formularea întrebărilor potrivite pentru clarificarea ideilor.

Pe LinkedIn, platformă cu peste un miliard de utilizatori, gândirea critică a fost desemnată drept abilitatea cu cea mai rapidă creștere a cererii în 2025, cu un avans de 25% față de anul precedent. Competența este considerată importantă pentru aproximativ 85% dintre joburile viitorului, în special în sectoarele tehnologice și financiare.