Dosarul electronic de sănătate ridică întrebări despre datele pacienților. Ce trebuie să știe românii

Dosarul Electronic de Sănătate (DES) permite stocarea digitală a datelor medicale ale pacienților din România. Datele sunt introduse în sistem fără consimțământul persoanei și sunt păstrate pe durata vieții acesteia. Reglementările privind accesul la informațiile medicale ridică întrebări despre confidențialitate și drepturile pacienților. Digitalizarea serviciilor de sănătate poate crea dificultăți pentru persoanele care nu utilizează internetul sau platformele electronice.

Datele medicale sunt introduse în dosarul electronic fără consimțământul pacientului

Datele medicale ale pacienților sunt integrate în Dosarul Electronic de Sănătate potrivit regulilor stabilite prin legislația aplicabilă sistemului. Constituirea dosarului nu necesită acordul prealabil al persoanei vizate.

Într-o analiză publicată pe juridice.ro, Cristina Alina Lungu examinează cadrul juridic al sistemului și implicațiile acestuia asupra drepturilor pacienților.

Potrivit reglementărilor prezentate, dosarul este creat odată cu transmiterea primului document medical în sistem. Informațiile sunt păstrate pe întreaga durată a vieții pacientului.

Totuși, constituirea dosarului și consultarea informațiilor reprezintă două operațiuni distincte. Crearea automată a DES nu oferă oricărei persoane dreptul de a accesa datele medicale.

Analiza evidențiază necesitatea unui echilibru între digitalizarea serviciilor medicale și protejarea vieții private. Pacientul trebuie să beneficieze de informații clare despre utilizarea datelor sale.

Cristina Alina Lungu consideră că informarea și implicarea pacienților ar trebui consolidate. Această recomandare nu reprezintă însă o obligație legală existentă de obținere a consimțământului pentru constituirea dosarului.

Accesul la datele medicale poate deveni dificil pentru persoanele care nu folosesc internetul

Utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate poate crea dificultăți pacienților care nu dispun de mijloacele necesare accesării serviciilor digitale. Problemele pot apărea chiar dacă sistemul urmărește simplificarea procedurilor medicale.

Persoanele vârstnice și cele cu dizabilități se pot confrunta cu obstacole în utilizarea platformelor electronice. Aceleași dificultăți pot afecta pacienții fără conexiune la internet sau fără competențe digitale.

Analiza examinează și situația minorilor, precum și a persoanelor private de libertate. Pentru aceste categorii, consultarea informațiilor medicale poate necesita proceduri adaptate.

Dificultățile nu privesc exclusiv utilizarea tehnologiei. Ele pot afecta și capacitatea pacientului de a-și gestiona independent informațiile personale.

De exemplu, o persoană care solicită ajutorul unei rude pentru accesarea dosarului poate fi nevoită să dezvăluie informații medicale confidențiale.

În asemenea situații, dependența de un intermediar poate limita autonomia pacientului. Totodată, aceasta poate crește riscul divulgării unor date sensibile.

Autoarea atrage atenția asupra posibilității apariției excluziunii digitale și a discriminării indirecte. Totuși, existența unei dificultăți tehnice nu constituie automat discriminare.

O asemenea încadrare juridică presupune analizarea circumstanțelor concrete și a efectelor produse asupra persoanei respective.

Protejarea datelor pacienților necesită și alternative la serviciile digitale

Protejarea datelor medicale presupune atât respectarea confidențialității, cât și asigurarea accesului efectiv la informații. Digitalizarea serviciilor nu trebuie să limiteze drepturile persoanelor care nu pot utiliza platformele electronice.

Analiza propune menținerea unor modalități alternative de acces la informațiile medicale. Printre soluțiile prezentate se numără procedurile offline și acordarea de asistență directă în instituțiile medicale.

O altă recomandare privește adaptarea interfețelor digitale pentru persoanele cu dizabilități. Platformele trebuie să poată fi utilizate și de pacienții care au nevoi specifice de accesibilitate.

Informarea reprezintă, de asemenea, o componentă importantă a protecției datelor. Pacienții trebuie să primească explicații clare despre funcționarea sistemului și despre utilizarea informațiilor medicale.

Potrivit analizei, responsabilitatea adaptării la noile proceduri nu ar trebui transferată integral asupra pacientului. Instituțiile medicale trebuie să poată oferi sprijin persoanelor care întâmpină dificultăți.

Dosarul Electronic de Sănătate poate contribui la reducerea birocrației și la utilizarea mai eficientă a informațiilor medicale. Aceste beneficii trebuie însă însoțite de măsuri pentru protejarea confidențialității și menținerea accesului la servicii.

În lipsa unor alternative accesibile, persoanele care nu utilizează tehnologia pot întâmpina obstacole suplimentare în gestionarea propriilor informații medicale.