Mersul pe jos nu este cea mai eficientă alegere pentru sănătatea oaselor. Ce sporturi sunt recomandate
Mersul pe jos. Sursa foto: Pexels
Mersul pe jos este una dintre cele mai accesibile forme de activitate fizică și este recomandat pentru menținerea sănătății generale. Totuși, această activitate ar putea să nu ofere suficientă stimulare mecanică pentru susținerea proceselor de formare a țesutului osos. O cercetare recentă arată că sporturile care presupun sărituri, accelerări, opriri bruște și schimbări rapide de direcție pot avea efecte mai pronunțate asupra metabolismului osos.
Mersul pe jos are efecte mai reduse asupra sănătății oaselor
Oamenii de știință au analizat 24 de studii clinice, care au inclus în total 1.238 de adulți sănătoși, pentru a compara efectele mai multor tipuri de exerciții fizice asupra markerilor biologici asociați formării oaselor. Analiza a urmărit să identifice activitățile care produc cele mai importante răspunsuri biologice la nivelul sistemului osos.
Rezultatele, publicate în revista „Sports Medicine-Open” și citate de Science Daily, au evidențiat diferențe între formele de mișcare analizate. Fotbalul și handbalul practicate recreațional au fost asociate cu creșteri de până la 45-46% ale markerilor biologici care indică formarea țesutului osos, în timp ce mersul pe jos, joggingul și antrenamentele clasice cu greutăți au înregistrat efecte mai reduse asupra acestor indicatori. potrivit celor relatate de sciencedaily.com.
Mersul pe jos și sporturile care solicită intens sistemul osos
Explicația rezultatelor ar putea avea legătură cu felul în care oasele reacționează la solicitările mecanice. În timpul unui meci de fotbal sau handbal, organismul trece printr-o succesiune de mișcări diferite, de la accelerări și sărituri până la opriri bruște și schimbări repetate ale direcției de deplasare.
Aceste acțiuni generează forțe variate asupra scheletului și pot reprezenta stimuli importanți pentru procesele biologice responsabile de formarea țesutului osos. Spre deosebire de mișcările repetitive, sporturile de echipă presupun solicitări dinamice, care se modifică permanent în funcție de intensitatea și desfășurarea jocului.
Cele mai puternice răspunsuri au fost asociate cu activitățile sportive viguroase, care îi obligă pe participanți să accelereze, să schimbe rapid direcția, să se întoarcă și să execute mișcări energice. Fotbalul și handbalul recreațional au înregistrat rezultate distincte, fiind asociate cu majorări de până la 45-46% ale markerilor sanguini legați de formarea osoasă.
Ce efecte au fost observate în cazul exercițiilor obișnuite
În comparație cu sporturile care presupun mișcări explozive, activitățile fizice convenționale au produs, în general, răspunsuri mai mici asupra indicatorilor analizați. Mersul pe jos, aerobicul step și antrenamentele standard de rezistență efectuate în sala de sport au avut efecte mai reduse asupra markerilor asociați formării țesutului osos.
Rezultatele au fost neașteptate mai ales în cazul antrenamentelor cu greutăți, deoarece acest tip de exercițiu este recomandat frecvent pentru menținerea sănătății sistemului osos. Cu toate acestea, analiza nu a identificat un efect semnificativ asupra markerilor metabolismului osos în cazul antrenamentului de rezistență.

Viktória Barna, doctorandă la Universitatea Semmelweis și prima autoare a studiului, a explicat care au fost aspectele care au atras atenția echipei de cercetare.
„Cea mai surprinzătoare constatare a fost că antrenamentul de rezistență nu a produs un efect semnificativ asupra markerilor metabolismului osos, chiar dacă mai multe ghiduri profesionale recomandă acest tip de exercițiu pentru menținerea sănătății oaselor. De asemenea, exercițiile de rezistență de intensitate mică sau moderată, cum ar fi mersul pe jos sau joggingul, nu au arătat niciun efect semnificativ pe termen lung”, a explicat Viktória Barna.
De ce mersul pe jos rămâne important pentru sănătate
Rezultatele cercetării nu înseamnă că mersul pe jos, joggingul sau alte activități fizice mai puțin solicitante ar trebui abandonate. Aceste forme de mișcare continuă să ofere beneficii importante pentru organism și contribuie la menținerea sănătății generale, chiar dacă efectele lor asupra markerilor formării osoase au fost mai reduse în analiza prezentată.
Cercetarea indică mai degrabă faptul că stimularea proceselor de formare a țesutului osos ar putea necesita solicitări mecanice mai mari decât cele întâlnite în multe dintre activitățile cotidiene. Mișcările care exercită forțe mai importante asupra scheletului par să determine răspunsuri biologice mai pronunțate.
În același timp, specialiștii atrag atenția că introducerea exercițiilor fizice intense trebuie făcută treptat și cu o pregătire adecvată. Trecerea bruscă la activități solicitante poate fi nepotrivită pentru persoanele care nu au o condiție fizică adaptată unui asemenea efort.
Atenția trebuie să fie și mai mare în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, musculo-scheletice sau metabolice, precum și al celor care suferă deja de osteoporoză. Pentru aceste categorii, începerea unui nou sport sau a unui program de antrenament cu un nivel ridicat de solicitare fizică trebuie discutată în prealabil cu medicul curant, medicul de familie sau un specialist în medicină sportivă.
Pot exercițiile fizice intense să contribuie la prevenirea osteoporozei?
Descoperirile oferă informații suplimentare despre rolul activității fizice în menținerea sănătății oaselor pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă. Cercetarea s-a concentrat pe markerii metabolismului osos, nu pe modificările directe ale densității osoase, însă rezultatele sugerează că exercițiile viguroase pot favoriza schimbări biologice timpurii asociate formării țesutului osos.
Această distincție este importantă, deoarece modificarea markerilor biologici nu demonstrează automat o creștere a densității osoase sau prevenirea osteoporozei. Indicatorii analizați oferă informații despre activitatea proceselor de formare osoasă, iar rezultatele pot contribui la o mai bună înțelegere a felului în care organismul reacționează la diferite tipuri de efort.
Dr. Nóra Sydó, specialist clinician și coautoare a studiului, a explicat legătura dintre intensitatea activității fizice și răspunsurile observate la nivelul sistemului osos, făcând referire și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, activitatea fizică regulată oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, descoperirile noastre sugerează că exercițiile fizice de intensitate redusă nu sunt suficiente pentru a stimula metabolismul osos. Exercițiile fizice de intensitate mare pot declanșa schimbări benefice timpurii în formarea osoasă, contribuind potențial la încetinirea pierderii osoase și la susținerea îmbătrânirii sănătoase”, a declarat Dr. Nóra Sydó.
Cercetătorii consideră că identificarea mișcărilor care stimulează cel mai eficient formarea țesutului osos ar putea contribui la conceperea unor programe de exerciții fizice mai bine adaptate menținerii rezistenței scheletului și prevenirii osteoporozei.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.