Cum alegi un broker pentru investiții? Răzvan Topa: Reglementarea, conturile bancare și fondurile garantate sunt printre cele mai importante criterii

Alegerea unui broker este unul dintre primii pași pe care trebuie să îi facă o persoană care vrea să investească pe piețele de capital. Înainte de a depune bani, viitorii investitori trebuie să verifice mai multe aspecte. Printre acestea se numără reglementarea companiei, băncile prin care sunt gestionate fondurile și protecția oferită în cazul unui faliment.

Răzvan Topa, partnership manager în cadrul XTB, a explicat, la podcastul „The Concept – Cum investești fără să stai zilnic cu ochii pe bursă”, ce criterii ar trebui să urmărească investitorii atunci când aleg o societate de brokeraj. Acesta a vorbit și despre pașii pe care oamenii ar trebui să îi facă înainte de a începe să investească.

Cum alegi corect un broker? Investitorii trebuie să aibă bani puși deoparte și să știe în ce active își plasează economiile

Înainte de a căuta o companie prin intermediul căreia să investească, oamenii trebuie să clarifice două aspecte. Primul este existența unei sume dedicate exclusiv investițiilor pe piețele de capital.

Banii respectivi trebuie separați de economiile destinate altor obiective, precum vacanțele sau cumpărarea unei locuințe.

Al doilea aspect privește înțelegerea activelor în care urmează să fie investiți banii. Investitorii trebuie să știe ce presupune instrumentul financiar ales și cum funcționează compania sau activul respectiv.

Răzvan Topa a atras atenția asupra riscului de a lua decizii doar pe baza experiențelor altor persoane. Acest lucru se întâmplă inclusiv în cazul criptomonedelor, care au devenit foarte populare în România în ultimii ani.

El a explicat că oamenii pot ajunge să investească în anumite active doar pentru că au auzit despre câștigurile obținute de alte persoane. În schimb, ar trebui să își facă propriile verificări și să înțeleagă ce cumpără.

Ca exemplu, acesta a menționat compania Apple, despre care un investitor ar trebui să știe că produce telefoane, calculatoare și alte produse.

Reglementarea brokerului este primul criteriu pe care trebuie să îl verifice un investitor

După ce și-au stabilit suma destinată investițiilor și au înțeles activele pe care vor să le cumpere, oamenii pot începe să caute un broker.

Potrivit reprezentantului XTB, unul dintre cele mai importante criterii este reglementarea companiei. Aceasta trebuie să fie supravegheată de o autoritate financiară recunoscută.

Răzvan Topa a explicat și diferența dintre brokerul înțeles ca persoană și societatea de brokeraj. În contextul investițiilor despre care vorbește, termenii desemnează compania prin intermediul căreia sunt realizate tranzacțiile.

Acesta a oferit exemplul XTB, companie reglementată în Polonia, dar înregistrată și în registrele autorităților din țările în care activează.

„În primul și în primul rând, ai menționat tu ceva mai devreme în partea de reglementare, da? Deci în primul rând, trebuie să mă uit dacă compania respectivă de investiții sau brokerul respectiv, societatea de brokeraj, iarăși aici o să fac o mică paranteză că o să auzim conceptele astea, termenii aceștia sunt sinonime în cazul de față, că vorbim de broker, pentru că uite la broker mai confuzi confuzia cu persoana.

Că înainte era, mai ales în când abia se lansase Bursa de Valori București, îmi sun brokerul și vorbesc cu el. Brokerul era o persoană. Există și așa ceva, dar noi aici când vorbim despre brokeri, vorbim despre companie, de compania pe care o folosesc sau societate de brokeraj sau companie de investiții, cum am spus.

Reglementarea este foarte importantă și trebuie să fie reglementată, să aibă la o instituție financiară recunoscută, da, o autoritate de supraveghere financiară și dau un exemplu, în cazul XTB, reglementarea este la KNF. KNF este Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia. Este echivalentul ASF-ului de la de la noi.

Noi acolo avem reglementarea, toate sucursalele XTB au reglementarea acolo, iar fiecare sucursală în parte este și înscrisă în registrele autorității din țara în care activează. Dau un exemplu România, reglementarea nu este la ASF, este la KNF, dar noi suntem înscriși în registrele ASF, avem acolo suntem în evidența lor, suntem în comunicare constantă cu ei, avem controale frecvente de la ei, noi suntem înregistrați și la Registrul Comerțului ca companie în România.

Deci acesta e un aspect foarte important și de multe ori o văd pe site, pot să o văd chiar când intru pe site-ul unei companiei de investiții, în josul paginii de multe ori, apare acolo în subsol. Bineînțeles, dacă mă duc în secțiunea de aspecte legale și juridice pe site-ul respectiv, o să găsesc și acolo toate detaliile”, a precizat Răzvan Topa.

Investitorii trebuie să fie atenți la brokerii care au reglementarea în paradisuri fiscale

Un alt avertisment privește companiile care apar și dispar de pe piață sau care funcționează în baza unor reglementări din jurisdicții considerate paradisuri fiscale.

Printre exemplele menționate de reprezentantul XTB se numără Cipru, Insulele Seychelles și Insulele Marshall. El a precizat că investitorii trebuie să verifice locul în care este reglementată compania, nu doar țările în care aceasta oferă anumite servicii.

Răzvan Topa a explicat că existența unor servicii în aceste jurisdicții nu reprezintă automat o problemă. Situația trebuie analizată în funcție de locul în care se află efectiv reglementarea brokerului.

„Sunt foarte multe companii fantomă sau care apar, dispar, de multe ori au reglementări prin țări care sunt paradisuri fiscale, da, și aici pot să dau câteva exemple de Cipru, Insulele Seychelles, Insulele Marshall, lucruri de genul ăsta.

Adică deja când văd reglementarea, atenție, reglementarea, nu altceva, pentru că poate anumite companii folosesc țările astea pentru diverse servicii. Astea sunt altceva, dar reglementarea companiei dacă este în astfel de țări, trebuie să fiu foarte atent. Deci asta este primul primul punct reglementarea”, spune specialistul.

Investitorii trebuie să verifice băncile prin care brokerul gestionează banii

Al doilea criteriu important este reprezentat de conturile bancare prin care sunt gestionate depunerile și retragerile.

Răzvan Topa a explicat că investitorii trebuie să știe unde ajung efectiv banii transferați către broker. Compania de investiții lucrează cu o bancă, iar această informație ar trebui verificată înainte de efectuarea depunerilor.

Reprezentantul XTB a menționat că au existat situații în care investitorii au întâmpinat probleme la retragerea banilor. Unele persoane au relatat inclusiv că li s-ar fi cerut să depună alte sume pentru a putea retrage fondurile existente.

„Ulterior, conturile bancare. Pentru că de multe ori eu trimit banii la un broker, la o companie de investiții. Ajung banii acolo, de multe ori, domnule, investim. Dar unde ajung banii respectivi? Unde i-ați unde i-ați depus? Păi la broker, la brokerul X, Y, Z. Păi da în ce cont bancar? Că e un cont bancar în spate acolo, da? E o bancă în spate, brokerul lucrează cu o bancă.

Că de multe ori am avut situații (…) de persoane care spuneau că am depus banii la brokerul X, dar nu mai pot să îi retrag, nu știu, banca, nu știu. La un moment dat am auzit inclusiv o speță: ca să retrag trebuie să mai depun. Da, aici am auzit și asta”, a povestit Răzvan Topa.

Fondurile garantate și protecția portofoliului trebuie verificate înainte de deschiderea contului

Un alt criteriu important este protecția banilor și a activelor investitorilor în cazul în care brokerul intră în insolvență sau falimentează.

Răzvan Topa a explicat că investitorii trebuie să știe ce se întâmplă cu fondurile și instrumentele financiare deținute dacă societatea de brokeraj dispare de pe piață.

Acesta a subliniat că protecția fondurilor și garanția portofoliului sunt două aspecte distincte. De asemenea, existența unor mecanisme de garantare trebuie analizată împreună cu statutul de reglementare al companiei.

„Acum foarte important, fondurile garantate și garanția portofoliului. Pentru că, bineînțeles că avem și situații de genul ăsta. Ce se întâmplă cu banii mei, cu fondurile mele și chiar și cu activele mele, pentru că sunt două aspecte separate… dacă cumva compania respectivă dispare de pe piață, dacă dă faliment, dacă declară insolvență și așa mai departe.

Brokerul dispare. Eu ce fac mai departe? Ce se întâmplă cu mine? Eu trebuie să știu aspectele astea că vorbim despre documentarea în alegerea unui broker, unei companii de investiții. Ce fac în situația aia? De regulă nu prea se întâmplă ca aspectul ăsta cu fondurile garantate să existe dacă compania nu este reglementată, punctul unu de care vorbeam.

De cele mai multe ori dacă ajungem la ăsta, e clar că compania este și reglementată, pentru că sunt companii care nu oferă partea de fonduri garantate. Atunci pot să-mi pun întrebarea dar poate, oare este sau nu reglementat și atunci pot să mai caut un pic”, precizează Răzvan Topa.

Inteligența artificială poate ajuta la verificarea brokerilor, dar informațiile trebuie controlate

Investitorii au la dispoziție și instrumente de inteligență artificială care îi pot ajuta să adune informații despre companiile de brokeraj.

Printre exemplele menționate de Răzvan Topa se numără ChatGPT și Gemini. Totuși, acesta a avertizat că informațiile oferite de astfel de instrumente trebuie verificate suplimentar.

El a explicat că instrumentele gratuite pot realiza rezumate ale informațiilor disponibile pe internet. Prin urmare, investitorii nu ar trebui să se limiteze la răspunsurile primite, ci să consulte și sursele originale.

„Acum într-adevăr este și mai ușor ca înainte pentru că se folosesc de fapt uneltele de inteligență artificială de la Gemini, ChatGPT, fiecare ce folosește de zi cu zi și atunci pot să-mi fac un research, dar e bine să-l verific.

Aduceți-vă aminte că astfel de tool-uri, mai ales cele gratuite, fac o sumarizare a unor informații pe care le găsesc pe site-urile web. E bine să sap un pic”, spune specialistul XTB.

Custodele brokerului are un rol important în păstrarea activelor investitorilor

Pentru a explica modul în care sunt protejate activele, reprezentantul XTB a vorbit și despre rolul custodelui sau al intermediarului cu care colaborează o companie de investiții.

Acesta a explicat că brokerii lucrează cu astfel de entități, care au un rol important în păstrarea și evidența activelor clienților. În cazul XTB, custodele menționat este KBC Securities International, cu sediul în Bruxelles, Belgia.

Pentru a face mai ușor de înțeles mecanismul, Răzvan Topa a comparat acest rol cu cel al Depozitarului Central de pe piața de capital din România.

„Să explic un pic cum stă treaba cu fondurile garantate. Pe lângă reglementator, orice broker, orice companie de investiții lucrează și cu un custode sau intermediar sau furnizor de lichiditate. În contextul ăsta sunt sinonime.

În cazul XTB este vorba de KBC Securities International, este una din cele mai mari bănci din lume, cu sediul în Belgia, în Bruxelles și au și rol de custode, da, de intermediar. Dacă vreți o paralelă, poate pentru cine e familiarizat, pe Bursa de Valori București avem Depozitarul Central.

Așa cum are rolul Depozitarul Central că dacă eu investesc printr-o companie locală și cumpăr acțiuni românești, automat acțiunile mele sunt deținute la brokerul respectiv, dar ele sunt și la depozitar. Dacă vreau să, dacă cumva brokerul dispare, ăsta din România, le am la depozitar”, a încheiat Răzvan Topa.