Lăsatul Secului de Crăciun 2026: Tradiții și obiceiuri păstrate înaintea celor 40 de zile de post

Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului este ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente de dulce înainte de începerea perioadei de post. Dincolo de restricțiile alimentare, această zi are o semnificație spirituală importantă, fiind asociată cu pregătirea sufletească, iertarea și apropierea de valorile creștine.

Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului: Obiceiul pe care credincioșii îl respectă

Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Cele 40 de zile sunt dedicate rugăciunii, cumpătării și faptelor de milostenie, credincioșii fiind îndemnați să acorde atenție atât alimentației, cât și propriului comportament.

Preotul Dan Damaschin a explicat pentru Digi24.ro care este semnificația Lăsatului Secului, ce presupune această perioadă din punct de vedere religios și care sunt obiceiurile păstrate în comunitățile românești înainte de intrarea în post.

Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2026. Ce semnificație are această zi

Lăsatul Secului reprezintă momentul de trecere de la alimentația obișnuită la regimul specific Postului Nașterii Domnului. În tradiția ortodoxă, ziua de 14 noiembrie este ultima în care sunt permise produsele de origine animală, înaintea celor 40 de zile de înfrânare.

Potrivit explicațiilor oferite de preotul Dan Damaschin, pregătirea pentru post nu se rezumă la renunțarea la anumite alimente, ci presupune și o schimbare a atitudinii față de ceilalți și față de propria viață spirituală.

„Lăsatul Secului marchează ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente de dulce înainte de intrarea în post. Pregătirea nu este doar trupească, ci mai ales sufletească, prin rugăciune, iertare, milostenie și apropiere de valorile creștine. Renunțarea la produsele de origine animală reprezintă doar una dintre componentele acestei rânduieli, alături de efortul de îmbunătățire a vieții spirituale. În învățătura bisericii, postul este privit ca o formă de disciplină și curățire sufletească, nu ca o simplă dietă sau metodă de schimbare a greutății corporale”.

Ce înseamnă expresia „a lăsa sec”

Denumirea de „Lăsatul Secului” este asociată cu ideea de renunțare la obiceiurile lumești și la alimentele de dulce, înainte de intrarea în post. Momentul marchează începutul unei perioade în care credincioșii sunt îndemnați să practice cumpătarea, atât în ceea ce privește alimentația, cât și comportamentul de zi cu zi.

„Pregătirea nu este doar una trupească, ci mai ales sufletească, prin rugăciune, iertare, milostenie și apropiere de valorile creștine. Astfel, renunțarea la produsele de origine animală reprezintă doar una dintre componentele postului, alături de efortul de îmbunătățire a vieții spirituale. Perioada de înfrânare este privită în învățătura bisericii ca o formă de disciplină și curățire sufletească, nu ca o simplă dietă sau metodă de schimbare a greutății corporale.”, a mai explicat preotul Dan Damaschin.

Ce alimente sunt interzise în Postul Crăciunului

Odată cu începutul Postului Nașterii Domnului, credincioșii trebuie să renunțe la carne și la preparatele din carne, dar și la ouă și produse lactate. Printre alimentele excluse din meniul de post se numără laptele, brânzeturile, untul și smântâna.

Rânduielile bisericești prevăd și anumite zile în care există dezlegare la pește, ulei și vin. Acestea sunt stabilite în funcție de sărbătorile din calendarul ortodox și de regulile specifice perioadei.

Preotul Dan Damaschin atrage atenția asupra diferenței dintre tipurile de dezlegare, deoarece permisiunea de a consuma pește nu presupune automat și consumul celorlalte alimente de origine animală.

„Odată cu începerea Postului Nașterii Domnului, credincioșii renunță la carne, preparate din carne, ouă și produse lactate, inclusiv lapte, brânzeturi, unt și smântână. Există și zile cu dezlegare la pește, ulei și vin, potrivit calendarului ortodox. Acestea sunt stabilite în funcție de sărbătorile din această perioadă și de rânduielile bisericii. Dezlegarea la pește nu înseamnă că sunt permise și carnea, ouăle sau lactatele. De asemenea, mențiunea referitoare la vin și untdelemn trebuie deosebită de cea care permite consumul de pește. Perioada de post se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, iar pe 25 decembrie credincioșii sărbătoresc Nașterea Domnului.”, a punctat Preotul Dan Damaschin.

Tradițiile și obiceiurile de Lăsatul Secului 2026

În tradiția populară românească, Lăsatul Secului este asociat cu mai multe obiceiuri, transmise de la o generație la alta. Printre acestea se numără cererea iertării, mesele organizate alături de familie și vizitele făcute rudelor sau nașilor.

Unul dintre obiceiurile cunoscute este iertăciunea, prin care oamenii încearcă să lase în urmă conflictele și neînțelegerile înainte de începerea postului. Gestul are legătură cu dimensiunea spirituală a acestei perioade, în care împăcarea cu cei apropiați este considerată o parte importantă a pregătirii sufletești.

Iertăciunea, obiceiul împăcării înainte de post

În trecut, Lăsatul Secului era și un prilej de reunire a familiei. În numeroase sate românești, rudele se adunau la masă, iar cei mai tineri mergeau să își viziteze părinții, bunicii și nașii înainte de începerea postului.

„Înainte de intrarea în post, oamenii își cereau iertare pentru supărările, vorbele grele și neînțelegerile de peste an. «Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte!» era formula rostită pentru a lăsa în urmă conflictele și pentru a începe această perioadă cu sufletul împăcat. Tradiția iertăciunii le amintea credincioșilor că postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și curățire sufletească.”, mai spune preotul.

În anumite comunități, vizitele erau însoțite de daruri tradiționale, cunoscute sub numele de plocoane. Acestea puteau cuprinde colaci, preparate specifice zonei sau băuturi pregătite pentru această ocazie.

Obiceiurile nu sunt identice în toate regiunile țării, iar formele lor diferă de la o comunitate la alta. Vizitele și darurile fac parte din tradițiile locale, în timp ce rugăciunea, milostenia și cumpătarea reprezintă elemente ale pregătirii religioase pentru sărbătoarea Crăciunului.

„În satele românești de odinioară, rudele se adunau în jurul mesei, iar cei mai tineri mergeau în vizită la părinți, bunici și nași. În unele comunități, finii aduceau daruri numite plocoane, care puteau include colaci, preparate tradiționale sau băuturi pregătite pentru această ocazie. Formele acestor obiceiuri diferă de la o comunitate la alta și nu trebuie prezentate drept obligații religioase valabile pentru toți credincioșii. Vizitele și darurile aparțin tradițiilor locale, în timp ce rugăciunea, cumpătarea și milostenia țin de semnificația creștină a pregătirii pentru Nașterea Domnului.”, a adăugat preotul.

Recomandările preotului pentru cele 40 de zile de post

Intrarea în Postul Crăciunului presupune o hotărâre personală de respectare a rânduielilor religioase, dar și disponibilitatea de a continua această perioadă chiar și atunci când apar dificultăți. Potrivit preotului Dan Damaschin, postul nu trebuie redus la o obligație alimentară, ci trebuie însoțit de preocuparea pentru îmbunătățirea comportamentului și pentru apropierea de Dumnezeu.

Rugăciunea, bunătatea și atenția acordată celor aflați în nevoie sunt printre aspectele pe care credincioșii sunt îndemnați să le aibă în vedere pe parcursul celor 40 de zile.

„Postul începe cu dorința sinceră de a urma această rânduială și cu hotărârea de a continua în ciuda dificultăților. Nu ar trebui privit ca o simplă obligație, iar greșelile de pe parcurs nu trebuie să devină un motiv de descurajare. Este o perioadă de apropiere de Dumnezeu, de reflecție asupra propriului comportament și de îndreptare. Bunătatea, grija față de semeni și păstrarea credinței dau sens pregătirii sufletești din cele 40 de zile.”, a conchis preotul Dan Damaschin.