Indemnizația pentru creșterea copilului, 2026. Cine poate primi bani fără contract de muncă și ce condiții trebuie îndeplinite

Lipsa unui loc de muncă nu înseamnă automat că un părinte pierde dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului. În 2026, legea permite acordarea acestui sprijin financiar și persoanelor care au obținut venituri din alte activități sau au trecut prin anumite perioade asimilate.

Indemnizația pentru creșterea copilului, 2026. Cine poate primi bani fără contract de muncă și ce condiții trebuie îndeplinite?

Lipsa unui contract individual de muncă nu înseamnă automat pierderea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului. Condiția principală este ca părintele să fi realizat cel puțin 12 luni de venituri eligibile sau să fi avut perioade asimilate, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Regulile sunt prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 111/2010.

Perioada luată în calcul este, așadar, mai mare decât ultimul an de dinaintea nașterii. Autoritățile verifică situația solicitantului în cele 24 de luni anterioare acestui moment. Prin urmare, o persoană care a avut o pauză profesională poate beneficia de indemnizație dacă a acumulat cele 12 luni eligibile în restul intervalului analizat.

Lunile necesare nu trebuie să provină exclusiv dintr-un contract individual de muncă. Acestea pot fi obținute prin realizarea unor venituri recunoscute de lege, prin perioade asimilate sau prin combinarea celor două situații, cu respectarea condițiilor legale. Dreptul se stabilește pe baza documentelor justificative, nu doar în funcție de statutul profesional al părintelui la momentul depunerii cererii.

Printre veniturile care pot fi luate în calcul se numără salariile și veniturile asimilate acestora, precum și cele obținute din activități independente, inclusiv prin intermediul unei persoane fizice autorizate (PFA). Sunt eligibile și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt drepturile de autor, dacă sunt îndeplinite condițiile fiscale și legale. Pot fi luate în considerare veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură. În cazul în care părintele a obținut simultan venituri din mai multe surse eligibile, acestea pot fi cumulate potrivit prevederilor legale.

La stabilirea indemnizației sunt luate în calcul veniturile nete determinate potrivit legislației fiscale, nu totalul sumelor brute încasate.

Pe lângă perioadele în care părintele a obținut venituri, legislația recunoaște și anumite intervale asimilate. Printre acestea se numără perioadele în care persoana a beneficiat de indemnizație de șomaj sau s-a aflat în evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă în vederea acordării acestui drept.

Pot fi luate în calcul concediile medicale și perioadele în care solicitantul a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Alte situații recunoscute de lege sunt concediul pentru creșterea unui alt copil, pensia de invaliditate și concediul de acomodare acordat în cazul adopției.

În anumite condiții, sunt considerate perioade eligibile și studiile urmate la cursuri de zi, la nivel liceal sau universitar. Pot fi recunoscute inclusiv anumite intervale dintre absolvirea unei forme de învățământ și continuarea studiilor, precum și perioada de 60 de zile de după absolvire. Totuși, nu orice întrerupere a activității profesionale este considerată automat o perioadă eligibilă. Fiecare situație trebuie dovedită prin documente și să se încadreze în prevederile legale.

Indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în cele 12 luni eligibile. În 2026, valoarea minimă este de 1.651 de lei pe lună, iar plafonul maxim ajunge la 8.500 de lei lunar, înainte de reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Din august 2025, indemnizația este supusă unei contribuții CASS de 10%. Astfel, după reținerea acesteia, părintele primește aproximativ 1.486 de lei dacă beneficiază de indemnizația minimă. În cazul indemnizației maxime de 8.500 de lei, suma netă încasată ajunge la 7.650 de lei lunar.

De exemplu, dacă media veniturilor nete eligibile ale unui părinte este de 4.000 de lei, indemnizația calculată la cota de 85% va fi de 3.400 de lei. După reținerea contribuției CASS de 10%, suma efectiv încasată va fi de 3.060 de lei pe lună.

Calculul este orientativ, iar valoarea finală a indemnizației depinde de veniturile realizate și de perioadele eligibile dovedite prin documentele depuse la dosar.

Unde se depune cererea, ce acte sunt necesare și care este termenul legal?

Cererea pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului se depune la primăria de domiciliu sau de reședință a solicitantului. Dosarul este transmis ulterior agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială (AJPIS), care verifică îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea dreptului.

Documentele solicitate pot include actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, dovezile privind veniturile realizate sau perioadele asimilate, precum și un extras de cont, în cazul în care indemnizația urmează să fie plătită prin transfer bancar.

Termenul de depunere a cererii influențează data de la care se acordă indemnizația. În cazul persoanelor care nu beneficiază de dreptul la concediu de maternitate, dacă dosarul este depus în cel mult 60 de zile lucrătoare de la nașterea copilului, plata indemnizației se acordă începând cu data nașterii.

Pentru ceilalți solicitanți, termenul de 60 de zile lucrătoare se calculează de la data încetării concediului de maternitate. Dacă cererea este depusă după expirarea termenului legal, indemnizația se acordă, de regulă, începând cu data depunerii dosarului.

Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă până când acesta împlinește vârsta de doi ani. În cazul copiilor cu dizabilități, perioada de acordare poate fi prelungită până la împlinirea vârstei de trei ani.