Iarna, total diferită în România. Climatolog ANM: Va fi fără precedent

Vremea urmează să treacă printr-o schimbare rapidă la sfârșitul săptămânii. După temperaturile apropiate de valorile estivale și episoadele de caniculă semnalate în unele regiuni, apar primele semne ale toamnei. În același timp, specialiștii atrag atenția asupra evoluției fenomenului El Niño și asupra posibilelor efecte pe care acesta le-ar putea avea în această iarnă.

Un scenariu fără precedent se conturează pentru iarnă. Ce spun experții

Fenomenul El Niño din acest an are aproape 70% șanse să devină cel mai intens episod de acest tip înregistrat vreodată. Efectele sale sunt deja asociate cu manifestări meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii, deși momentul de intensitate maximă este estimat pentru luna noiembrie.

El Niño este un fenomen climatic care apare la intervale de aproximativ doi până la șapte ani. Acesta se produce atunci când vânturile din est, care în mod obișnuit mențin apele calde în partea de vest a Oceanului Pacific, slăbesc temporar. În aceste condiții, apele calde revin la suprafață și se deplasează către est.

Roxana Bojariu, șefa Departamentului de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat care ar putea fi efectele acestui fenomen asupra Europei și României.

„Vom avea, într-adevăr, un fenomen nou, cu o intensitate maximă în iarnă. Și dacă vorbim deja de anomalii de peste 2 grade Celsius într-o zonă critică din Pacificul tropical, în noiembrie am putea ajunge la circa 4 grade Celsius peste ceea ce ar fi normal. Asta ne duce la un episod fără precedent, care ar depăși inclusiv episodul din 2015 – 2016 la intensitate maximă. Mulți colegi climatologi care studiază fenomenul spun că suntem în ape necunoscute. În orice caz, pentru Europa și pentru România, evident, impactul este unul indirect”, a declarat expertul pentru RTV.

Cum poate influența El Niño iarna din emisfera nordică

Climatolog ANM: O sursă de căldură în Pacificul tropical poate favoriza o iarnă severe în emisfera nordică

Dar, așa cum arată studiile de până acum, acest impact indirect se face prin modurile de circulație din sectorul Atlanticul european și prin vortexul polar din iarnă. Ori, studiile arată că o sursa de căldură în Pacificul tropical poate favoriza episoade de iară mai severă în întreaga emisfera nordică, inclusiv în Europa. Oricum, dacă vor fi episoade cu condiții severe, ele vor fi limitate în timp.

În acest moment, nu putem spune clar care va fi localizarea lor în Europa, în America de Nord, în Asia, cu atât mai puțin în România. Totuși, ne putem aștepta, în orice caz, la fenomene extreme și în Europa.

Efectele directe sunt pentru Australia, care va avea, probabil, probleme cu o vară foarte secetoasă, cu incendii de vegetație mai ales în nord și est. În Africa de Sud va fi secetă, vor fi precipitații mult mai abundente în sudul Statelor Unite și în zone de pe coasta vestică a Americii de Sud, cea de la Pacific”, a spus Roxana Bojariu.

Evoluția fenomenului este urmărită și la nivel internațional, în condițiile în care intensitatea estimată pentru acest episod este neobișnuit de mare. Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra riscului reprezentat de accentuarea fenomenelor meteorologice extreme asociate cu El Niño.

Avertismentul ONU privind fenomenele extreme

Lumea a intrat într-o „zonă periculoasă a fenomenelor meteorologice extreme”, pe măsură ce efectele fenomenului El Niño încep să fie resimțite la nivel global. Avertismentul a fost transmis de șeful ONU, António Guterres, citat de BBC.

Organizația Meteorologică Mondială a publicat cele mai recente date referitoare la fenomenul meteorologic natural. Potrivit acestor informații, episodul actual ar putea deveni cel mai puternic din ultimii 70 de ani și ar putea persista cel puțin până în februarie 2027.

El Niño modifică tiparele meteorologice la nivel mondial, determinând condiții de secetă în anumite regiuni și favorizând, în alte zone, fenomene precum taifunuri mai puternice și inundații.

Pentru Europa și România, efectele sunt indirecte, iar specialiștii precizează că, în acest moment, nu poate fi stabilită cu exactitate localizarea episoadelor severe sau intensitatea acestora în fiecare regiune. Posibilele influențe sunt legate de circulația atmosferică din sectorul Atlanticului european și de evoluția vortexului polar în sezonul rece.