România nu renunță la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Oana Țoiu acuză AUR: Inventează probleme și propagă minciuni

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a respins informațiile potrivit cărora România ar urma să renunțe la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Oficialul a precizat că acest drept nu este afectat de scrisoarea care a provocat controverse în spațiul politic. Șefa diplomației române a acuzat AUR că distribuie informații false despre conținutul documentului. Explicațiile vizează atât procedurile de adoptare a deciziilor europene, cât și condițiile în care un stat membru se poate opune acestora.

Oana Țoiu respinge informațiile privind pierderea dreptului de veto al României în UE

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a intervenit în disputa privind dreptul de veto al României în Uniunea Europeană, după apariția unor afirmații potrivit cărora o scrisoare semnată la nivelul miniștrilor de Externe ar presupune renunțarea la acest mecanism decizional.

Șefa diplomației a negat existența unei asemenea decizii și a susținut că informațiile promovate în spațiul public nu corespund conținutului documentului invocat.

„Vreau să fiu foarte clară de la bun început: este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană”, a transmis ministrul de Externe.

Potrivit explicațiilor oferite de Oana Țoiu, documentul nu împiedică un stat membru să blocheze adoptarea unei decizii atunci când consideră că aceasta contravine intereselor sale naționale.

Statele membre își pot exercita dreptul de veto fără aprobarea altor țări

Oana Țoiu a explicat că prevederile scrisorii aflate în centrul controversei nu elimină posibilitatea statelor membre de a formula obiecții față de anumite decizii europene, ci se referă la prezentarea motivelor care justifică opoziția.

Conform ministrului, un stat care invocă interese naționale pentru a se opune unei decizii trebuie să își explice poziția, fără ca această justificare să fie supusă aprobării celorlalte state membre.

„Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact”, afirmă Oana Țoiu.

Ministrul Afacerilor Externe a precizat că semnarea documentului nu reprezintă un angajament prin care România acceptă să renunțe la dreptul de veto și nici nu modifică mecanismele existente de adoptare a deciziilor la nivel european.

Modificarea regulilor de vot din UE ar necesita acordul unanim al liderilor europeni

În ceea ce privește posibilitatea schimbării mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană, Oana Țoiu a explicat că o asemenea modificare presupune proceduri instituționale care nu pot fi parcurse într-un interval scurt.

Potrivit ministrului, în domeniul militar, renunțarea la mecanismul actual nu este posibilă în baza tratatelor europene. Pentru alte categorii de decizii, schimbarea regulilor ar presupune parcurgerea mai multor etape, începând cu obținerea acordului unanim al liderilor europeni asupra unei propuneri.

Ulterior, documentul ar trebui analizat la nivelul parlamentelor naționale, în cadrul procedurilor necesare pentru adoptarea unei asemenea modificări.

Oana Țoiu a subliniat că, în prezent, Parlamentul României nu are pe agenda de dezbatere o inițiativă referitoare la renunțarea la dreptul de veto.

„Parlamentul nostru nu dezbate așa ceva pentru simplul motiv că o asemenea propunere nu există”, a precizat ministrul de Externe.

Scrisoarea invocată în controversă permite opoziția unui stat din motive de politică națională

Pentru a explica prevederile documentului care a generat disputa politică, Oana Țoiu a făcut referire la un pasaj privind adoptarea deciziilor în domeniul politicii externe și de securitate comune a Uniunii Europene.

Conform fragmentului citat de ministru, atunci când o decizie urmează să fie adoptată prin majoritate calificată, un stat membru își poate exprima opoziția „din rațiuni vitale de politică națională”.

Această prevedere este prezentată de șefa diplomației drept o garanție că interesele naționale pot fi invocate în cadrul procedurilor decizionale europene, inclusiv în situațiile în care se utilizează votul cu majoritate calificată.

Peste 1.500 de persoane și entități care sprijină Rusia au fost incluse pe lista sancțiunilor UE

În explicațiile privind funcționarea mecanismelor decizionale europene, Oana Țoiu a făcut referire și la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva persoanelor și organizațiilor care susțin Rusia în război.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe, statele membre au convenit în unanimitate asupra introducerii a peste 1.500 de persoane și entități pe lista sancțiunilor europene.

Șefa diplomației a prezentat această decizie în contextul discuțiilor privind capacitatea statelor membre de a ajunge la un acord comun în domeniul politicii externe și de securitate.

Oana Țoiu critică AUR pentru afirmațiile privind dreptul de veto al României

Ministrul Afacerilor Externe a criticat AUR și reprezentanții politici care au preluat și distribuit informațiile potrivit cărora România ar urma să își piardă dreptul de veto sau să renunțe voluntar la acesta.

Oana Țoiu a susținut că afirmațiile respective nu reflectă prevederile scrisorii semnate la nivelul miniștrilor de Externe și a insistat asupra faptului că România își păstrează drepturile prevăzute de tratatele Uniunii Europene.

Referindu-se la modul în care politicienii români ar trebui să utilizeze instrumentele de negociere disponibile în instituțiile europene, ministrul a declarat:

„România are putere în UE atunci când are și politicieni cu curajul să o folosească, nu doar să se plângă”, a concluzionat ministrul de Externe.