Petrișor Peiu trage un semnal de alarmă: „Economia țării în plină recesiune”. Ce arată cifrele economiei

Economia României traversează o perioadă dificilă, iar mai multe sectoare importante au pierdut din ponderea în produsul intern brut, susține senatorul AUR Petrișor Peiu. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta afirmă că PIB-ul din trimestrul al doilea al anului 2026 a fost cu 1,9% mai mic decât în perioada similară din 2025. Politicianul critică politicile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și susține că majorarea ponderii impozitelor și evoluția construcțiilor contrastează cu dificultățile din comerț, industrie și agricultură.

Petrișor Peiu critică politicile economice ale Guvernului Bolojan

Senatorul AUR Petrișor Peiu a prezentat o analiză a evoluției economiei românești, comparând datele privind produsul intern brut din trimestrul al doilea al anului 2026 cu cele din aceeași perioadă a anului precedent.

Într-o postare pe Facebook, acesta susține că România se confruntă cu o recesiune economică, iar mai multe sectoare importante au înregistrat evoluții negative.

„Cum arată economia țării în plină recesiune: scade puternic comerțul, scad ușor industria, agricultura, activitatea bancară.”

Potrivit politicianului, construcțiile, tranzacțiile imobiliare și impozitele colectate sunt principalele categorii care au înregistrat creșteri ale ponderii în PIB.

Peiu consideră că aceste evoluții reflectă efectele deciziilor economice luate de fostul Executiv condus de Ilie Bolojan.

„Ce înseamnă asta: guvernul Bolojan a ucis comerțul, industria , agricultura și băncile, dar a crescut impozitele, a finanțat construcțiile și a stimulat tranzacțiile imobiliare!”

Comerțul pierde trei puncte procentuale din ponderea în PIB

Potrivit cifrelor prezentate de Petrișor Peiu, PIB-ul României a înregistrat o scădere de 1,9% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Una dintre cele mai importante modificări evidențiate de acesta privește comerțul cu amănuntul și cu ridicata.

Ponderea comerțului în PIB ar fi scăzut de la 22,3% în trimestrul al doilea din 2025 la 19,3% în trimestrul al doilea din 2026, ceea ce reprezintă o reducere de trei puncte procentuale.

În aceeași perioadă, ponderea industriei ar fi coborât de la 16,3% la 16,2%, în timp ce agricultura ar fi înregistrat o diminuare de la 1,8% la 1,6%.

Sectorul informațiilor și comunicațiilor ar fi pierdut, la rândul său, din ponderea în economie, de la 7% la 6,3%.

Datele invocate de senator indică astfel o schimbare a structurii PIB, cu ponderi mai mici pentru mai multe activități economice importante.

Construcțiile și tranzacțiile imobiliare câștigă teren

În contrast cu evoluțiile prezentate pentru comerț și industrie, construcțiile ar fi înregistrat o creștere semnificativă a ponderii în economia națională.

Potrivit lui Petrișor Peiu, contribuția acestui sector la structura PIB a urcat de la 6,6% în trimestrul al doilea din 2025 la 8,8% în trimestrul al doilea din 2026.

O evoluție asemănătoare este semnalată în cazul tranzacțiilor imobiliare, a căror pondere ar fi crescut de la 7,4% la 8,9%.

Senatorul consideră că avansul ponderii sectorului imobiliar contrazice așteptările unei părți a observatorilor economici.

Totuși, în datele privind contribuțiile la evoluția PIB prezentate în aceeași postare, activitățile imobiliare apar cu o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale în trimestrul al doilea din 2026.

Cele două informații se referă la indicatori diferiți: ponderea unui sector în PIB și contribuția acestuia la modificarea PIB.

Activitatea bancară și administrația publică, ponderi mai mici în economie

Analiza publicată de Petrișor Peiu indică și diminuarea ponderii altor domenii în produsul intern brut.

Activitățile financiare și de asigurări ar fi coborât de la 3,6% la 3,2%, iar activitățile profesionale de la 8,6% la 8,3%.

În cazul administrației publice, ponderea ar fi scăzut de la 12,6% în trimestrul al doilea din 2025 la 11,5% în aceeași perioadă din 2026.

În schimb, activitățile recreative ar fi înregistrat o creștere de la 4,8% la 5%.

Aceste modificări sunt prezentate de senator ca parte a unei transformări a structurii economiei românești, într-un context pe care îl caracterizează drept recesiune.

Ponderea impozitelor de consum în PIB a crescut

Un alt element evidențiat de senatorul AUR este evoluția impozitelor de consum, în special a taxei pe valoarea adăugată.

Potrivit datelor prezentate în postare, ponderea acestora în PIB a crescut de la 9,6% în trimestrul al doilea din 2025 la 10,9% în trimestrul al doilea din 2026.

Diferența este de 1,3 puncte procentuale.

Petrișor Peiu critică această evoluție, pe care o pune în legătură cu politicile fiscale ale fostului Guvern Bolojan.

Creșterea ponderii impozitelor în PIB trebuie însă analizată separat de evoluția sumelor efectiv colectate, deoarece cei doi indicatori nu sunt identici.

Ce sectoare au influențat evoluția PIB în 2026

Senatorul AUR a prezentat și o comparație între contribuțiile diferitelor sectoare la evoluția produsului intern brut.

Potrivit cifrelor invocate, în trimestrul al doilea din 2025, contribuțiile pozitive au provenit din impozite și construcții, fiecare cu câte 0,2 puncte procentuale, precum și din comerț și informații și comunicații, cu câte 0,1 puncte procentuale.

Activitățile profesionale ar fi avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale.

Pentru trimestrul al doilea din 2026, Petrișor Peiu indică o contribuție pozitivă de 1,2 puncte procentuale din partea construcțiilor, de 0,4 puncte procentuale din partea impozitelor și de 0,6 puncte procentuale din partea activităților de spectacole.

În schimb, comerțul ar fi avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale, industria de 0,6 puncte procentuale, iar tranzacțiile imobiliare de 0,7 puncte procentuale.

Pe baza acestor cifre, senatorul susține că economia românească se bazează tot mai mult pe construcții și pe contribuția impozitelor, în timp ce alte activități economice exercită o influență negativă asupra evoluției PIB.