România, bogată în resurse, dar românii rămân săraci. Dumitru Chisăliță explică unde greșește statul

România nu a reușit să își îmbunătățească productivitatea resurselor în ultimii 25 de ani, în timp ce media Uniunii Europene a crescut cu aproximativ 50%. Potrivit unei analize publicate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, economia românească produce în prezent aproximativ aceeași valoare pentru fiecare kilogram de materiale consumate ca în anul 2000. Specialistul avertizează că risipa, tehnologiile insuficient dezvoltate și managementul ineficient trebuie să devină priorități pentru viitorul Guvern, dacă România dorește să reducă sărăcia și să construiască o economie competitivă.

România a stagnat timp de 25 de ani în privința productivității resurselor

Datele Eurostat analizate de Dumitru Chisăliță arată o diferență importantă între evoluția economiei românești și cea înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

În perioada 2000-2025, productivitatea resurselor în România a rămas aproximativ la același nivel, în timp ce media europeană a crescut cu circa 50%.

Indicatorul măsoară raportul dintre produsul intern brut real și consumul intern de materiale, incluzând resursele extrase pe plan național, importurile și exporturile.

Acesta nu se referă exclusiv la consumul de energie sau la exploatarea resurselor naturale, ci reflectă eficiența cu care economia transformă materialele consumate în valoare economică.

Potrivit analizei publicate duminică, 11 octombrie, de președintele Asociației Energia Inteligentă, această stagnare ar trebui să reprezinte un punct central în elaborarea viitorului program de guvernare.

„România nu poate construi prosperitate durabilă doar consumând mai mult, construind mai mult și cheltuind mai mult. Trebuie să obțină mai multă valoare din ceea ce consumă”, susține Dumitru Chisăliță.

Polonia și Bulgaria au înregistrat progrese, în timp ce România a rămas pe loc

Comparația cu alte state europene evidențiază diferențele de evoluție a productivității resurselor.

Potrivit datelor Eurostat prezentate în analiză, Polonia și-a îmbunătățit productivitatea resurselor cu aproximativ 90% între 2000 și 2025, iar Bulgaria cu 40%.

În aceeași perioadă, România a revenit la nivelul de la începutul intervalului analizat, înregistrând practic o evoluție de 0% a indicatorului.

Chisăliță precizează că această stagnare nu înseamnă că economia românească nu a înregistrat progrese, ci că dezvoltarea economică nu a fost însoțită de o îmbunătățire suficientă a eficienței utilizării materialelor.

În opinia sa, autoritățile trebuie să identifice cauzele acestei situații, de la pierderile de resurse și tehnologiile învechite până la structura producției și managementul defectuos.

Risipa de resurse și managementul ineficient trebuie combătute

Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că noul Guvern trebuie să acorde o atenție mai mare modului în care România produce valoare economică.

Acesta susține că simpla creștere a PIB nu este suficientă dacă economia continuă să consume cantități ridicate de materiale pentru a obține rezultate comparabile.

În analiza sa, Dumitru Chisăliță atrage atenția că politicile economice trebuie să urmărească dezvoltarea capacităților productive, modernizarea tehnologiilor și creșterea competitivității.

„Programul de guvernare trebuie să identifice cauzele sărăciei și să prevadă măsuri pentru creșterea productivității, eficienței și valorii adăugate. Combaterea risipei, modernizarea tehnologiilor și managementul performant trebuie să înlocuiască tratarea repetată a efectelor prin ajutoare și subvenții nesfârșite care produc o aparentă bunăstare pe termen scurt și sărăciei lucie pe termen lung.”

Specialistul consideră că măsurile de sprijin financiar trebuie însoțite de reforme care să rezolve problemele structurale ale economiei, nu doar să compenseze temporar efectele acestora.

România trebuie să păstreze mai multă valoare din resursele pe care le deține

O altă problemă evidențiată în analiză este modul în care România valorifică resursele naturale și materiile prime.

Dumitru Chisăliță susține că simpla existență a gazelor naturale, a pădurilor, a terenurilor agricole sau a resurselor minerale nu garantează prosperitatea economică.

Important este câtă valoare rămâne în România prin prelucrare, dezvoltarea tehnologiilor, proiectare și comercializare.

În acest context, specialistul consideră necesară o analiză sectorială a materiilor prime exportate, a produselor importate ulterior și a etapelor de producție care lipsesc din economia națională.

Totodată, acesta atrage atenția că nu orice export de materii prime reprezintă o decizie economică greșită și nici orice investiție industrială nu poate deveni profitabilă prin subvenții.

În opinia sa, România are nevoie de politici coerente pentru creșterea valorii adăugate și dezvoltarea unor activități economice competitive.

Banii publici trebuie evaluați în funcție de rezultate, nu doar de sumele cheltuite

Dumitru Chisăliță critică și modul în care sunt evaluate investițiile publice.

Potrivit acestuia, valoarea fondurilor cheltuite sau gradul de absorbție a banilor europeni nu reprezintă, în sine, dovezi ale modernizării economiei.

Pentru fiecare program important, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția reduce costurile de producție, economisește energie și materiale, îmbunătățește transportul sau contribuie la dezvoltarea unor activități competitive.

De asemenea, trebuie luate în calcul costurile ulterioare de întreținere și exploatare, pentru a stabili dacă beneficiile justifică investiția.

„România are nevoie de un bilanț al rezultatelor, nu doar de un bilanț al plăților”, subliniază președintele Asociației Energia Inteligentă.

Energia trebuie să contribuie la dezvoltarea unei industrii competitive

Analiza atrage atenția și asupra rolului energiei în economie.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, dezbaterea privind sectorul energetic nu ar trebui să se limiteze la prețuri, siguranța aprovizionării și investiții.

La fel de important este modul în care companiile transformă energia consumată în produse și servicii cu valoare adăugată.

În opinia sa, sprijinul public acordat industriei ar trebui condiționat de modernizarea capacităților de producție, reducerea pierderilor și atingerea unor rezultate economice măsurabile.

În lipsa unor asemenea condiții, statul riscă să finanțeze în mod repetat aceleași probleme structurale.

Specialistul avertizează însă că închiderea unei activități industriale nu reprezintă automat un progres economic, chiar dacă aceasta ar putea determina o reducere a consumului de resurse.

Obiectivul trebuie să fie dezvoltarea unei producții competitive, capabile să susțină locuri de muncă și venituri pe termen lung.

Dumitru Chisăliță: Veniturile mai mari trebuie susținute de o economie mai productivă

Președintele Asociației Energia Inteligentă subliniază că productivitatea resurselor nu este singurul factor care influențează nivelul de trai.

Veniturile populației depind și de productivitatea muncii, gradul de ocupare, distribuția valorii adăugate, fiscalitate și calitatea serviciilor publice.

Din acest motiv, politicile economice trebuie să urmărească simultan creșterea eficienței, dezvoltarea companiilor și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Chisăliță consideră că promisiunile privind majorarea veniturilor trebuie însoțite de explicații privind sursele economice care pot susține aceste creșteri.

În opinia sa, viitorul Guvern ar trebui să prezinte un diagnostic public al problemelor economiei românești, obiective măsurabile și responsabilități clare pentru instituțiile implicate.

„România nu poate construi prosperitate doar consumând mai multe resurse. Datele Eurostat arată că, în 2025, obțineam aceeași valoare economică pe kilogram de materiale consumate ca în 2000. În timp ce Uniunea Europeană și-a îmbunătățit acest raport cu 50%, Polonia cu 90%, Bulgaria cu 40%, România a revenit la punctul de plecare din anul 2000 adică 0%. Aici trebuie să înceapă discuția despre competitivitate, energie și bunăstarea românilor.”

Potrivit analizei, reducerea risipei, creșterea productivității și utilizarea mai eficientă a banilor publici ar trebui să devină obiective centrale ale politicilor economice, astfel încât dezvoltarea României să se reflecte în venituri sustenabile și servicii publice mai bune.