Laureat al Premiului Nobel pentru Economie avertizează că Franța ar putea ajunge prea îndatorată pentru a fi salvată de BCE. Obligațiunile Franței au ajuns la cel mai ridicat randament din 2002

Franța riscă o criză a datoriei publice, avertizează economistul american Paul Krugman, pe fondul creșterii costurilor de împrumut și al deficitelor bugetare ridicate. În octombrie 2026, dificultățile politice privind bugetul pentru anul 2027 și randamentele obligațiunilor în creștere sporesc temerile privind capacitatea BCE de a interveni eficient.

Paul Krugman avertizează că Franța ar putea ajunge prea îndatorată pentru a fi salvată de BCE

Franța riscă să intre într-o criză a datoriei publice și ar putea ajunge într-o situație în care Banca Centrală Europeană (BCE) să nu o mai poată salva, a avertizat economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie. Avertismentul vine în contextul creșterii costurilor de împrumut și al dificultăților politice privind adoptarea bugetului pentru 2027.

Într-o analiză publicată pe platforma Substack, Krugman a susținut că Franța se află pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, marcată de deficite bugetare ridicate, o datorie publică mare în raport cu produsul intern brut (PIB) și costuri tot mai mari cu plata dobânzilor. Economistul consideră că una dintre problemele structurale ale țării este incapacitatea de a adapta vârsta de pensionare, pe care o apreciază drept relativ scăzută, la îmbătrânirea populației.

Krugman a avertizat că dependența Franței de moneda euro ar putea amplifica efectele unei pierderi de încredere din partea investitorilor și ar putea declanșa o criză financiară gravă. În opinia sa, un astfel de scenariu a fost deja întâlnit în perioada 2009-2012, când criza datoriilor suverane a afectat mai întâi Grecia, apoi Portugalia, Spania și Italia.

Potrivit economistului, o asemenea criză poate începe atunci când investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unui stat. În această situație, dobânzile cresc, iar temerile privind capacitatea guvernului de a-și rambursa datoriile se intensifică. Retragerile de capital sporesc ulterior presiunile asupra finanțării publice și pot alimenta un cerc vicios.

Krugman a amintit că intervenția BCE din 2012, când președintele de atunci al instituției, Mario Draghi, a promis că va face tot ceea ce este necesar pentru protejarea monedei euro, a fost posibilă și datorită măsurilor ample de reducere a cheltuielilor adoptate de statele din sudul Europei.

În cazul Franței, o eventuală operațiune de salvare ar presupune costuri foarte mari pentru BCE și ar genera controverse politice majore. Economistul consideră că situația este complicată de îndepărtarea continuă a țării de disciplina fiscală, ceea ce ar putea limita posibilitățile de intervenție ale instituției europene.

Krugman a avertizat că Franța ar putea trece de la statutul de țară prea mare pentru a fi lăsată să se prăbușească la cel de țară prea mare pentru a putea fi salvată. În opinia sa, o criză a datoriei publice franceze ar putea provoca diviziuni profunde în Europa.

Obligațiunile Franței au ajuns la cel mai ridicat randament din 2002. Jean-Claude Trichet cere măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Avertismentul privind riscul unei crize a datoriei publice în Franța vine în contextul în care randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu scadența la zece ani a atins cel mai ridicat nivel din 2002. Evoluția reflectă îngrijorările investitorilor legate de deficitul bugetar și de instabilitatea politică.

Premierul Sébastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea bugetului pentru 2027, care prevede ajustări fiscale de zeci de miliarde de dolari. Demersul are loc într-un parlament fragmentat și pe fondul protestelor studențești împotriva subfinanțării educației.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a declarat, pentru CNBC, că guvernul și parlamentul francez trebuie să ajungă la un compromis credibil pentru reducerea deficitului bugetar și restabilirea încrederii piețelor financiare. Trichet a condus BCE în perioada 2004-2011 și a subliniat că autoritățile franceze au o responsabilitate majoră în gestionarea situației.

Acesta a precizat că zona euro dispune de mai multe instrumente pentru gestionarea eventualelor turbulențe financiare, printre care Mecanismul European de Stabilitate și Instrumentul pentru Protejarea Transmisiei Politicii Monetare (TPI) al BCE.

Aprobat în 2022 și neutilizat până în prezent, TPI permite intervenții pe piețele obligațiunilor pentru a contracara evoluțiile dezordonate care amenință transmiterea politicii monetare în zona euro. Activarea instrumentului este însă condiționată de îndeplinirea unor criterii de eligibilitate fiscală și economică.

Trichet a subliniat că o eventuală intervenție ar presupune ca autoritățile franceze să solicite sprijin, însă guvernul de la Paris susține în prezent că nu consideră necesară o asemenea măsură.

Fostul președinte al BCE a cerut tuturor forțelor politice din Franța să acționeze responsabil, în pofida divergențelor accentuate de apropierea alegerilor prezidențiale din 2027. Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să adopte măsuri bugetare credibile, una dintre condițiile necesare pentru eventuala activare a TPI.

Trichet a mai explicat că Franța trebuie să ia măsuri pentru a-și consolida credibilitatea înainte de a putea conta pe sprijin extern. În opinia sa, autoritățile trebuie să convingă investitorii, participanții la piețele financiare și persoanele care economisesc că situația bugetară a țării poate fi gestionată în mod credibil, lecție desprinsă din experiența crizei datoriilor suverane din zona euro.