Cine ar putea să-i ia locul lui Zelenski. Patru nume apar într-un moment-cheie pentru Ucraina

Viitorul politic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a revenit în atenția publică după ce Donald Trump a afirmat că Ucraina ar trebui să își aleagă un nou lider.

Trump a cerut schimbarea liderului Ucrainei. Cele patru nume despre care se vorbește acum

Declarațiile președintelui american au readus în discuție posibilitatea organizării unor alegeri la Kiev, deși legislația ucraineană nu permite desfășurarea scrutinului pe durata legii marțiale. În acest context, sondajele de opinie și evoluțiile de pe scena politică ucraineană indică mai multe nume care ar putea intra în competiția pentru funcția de președinte.

Printre persoanele menționate se numără Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei ucrainene și actual ambasador al țării la Londra. Acesta este considerat un posibil contracandidat al lui Zelenski, potrivit unei analize publicate de Newsweek, care examinează variantele politice discutate în eventualitatea unor alegeri prezidențiale.

„Cred că este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a declarat Donald Trump sâmbătă, reluând solicitările sale anterioare privind organizarea alegerilor în Ucraina.

Constituția și legislația țării nu permit însă desfășurarea scrutinului în timpul războiului, iar autoritățile de la Kiev nu au stabilit o dată pentru următoarele alegeri prezidențiale, potrivit celor relatate de newsweek.com.

Valeri Zalujnîi, unul dintre numele luate în calcul

Datele unui sondaj realizat de Rating Group arată că Volodimir Zelenski și Valeri Zalujnîi ocupă primele poziții într-un scenariu electoral ipotetic. Aproape 23% dintre respondenți au declarat că l-ar vota pe actualul președinte, în timp ce peste o cincime și-au exprimat sprijinul pentru fostul comandant-șef al armatei.

Diferențele apar și în ceea ce privește nivelul de încredere. Potrivit acelorași date, Zalujnîi beneficiază de încrederea a 64% dintre respondenți, în comparație cu 53% în cazul lui Zelenski. Aceste cifre reflectă răspunsurile participanților la sondaj și nu reprezintă rezultatul unei competiții electorale efective.

Fostul comandant al armatei ucrainene nu a anunțat până în prezent că intenționează să candideze la președinție. Numele său este totuși menționat în discuțiile despre posibila succesiune politică, pe fondul dezbaterilor privind viitorul conducerii de la Kiev.

Kirilo Budanov și Mihailo Fedorov, alte variante menționate

Un alt posibil candidat este Kirilo Budanov, una dintre figurile publice cunoscute ale Ucrainei în timpul războiului. Potrivit datelor citate de Newsweek, aproximativ 53% dintre ucrainenii intervievați au declarat că au încredere în acesta. Într-un scenariu ipotetic privind primul tur al alegerilor prezidențiale, 6,7% dintre respondenți au spus că l-ar vota.

Budanov nu și-a anunțat nici el intenția de a intra într-o eventuală competiție electorală. Procentele menționate reflectă preferințele exprimate de participanții la sondaj, în condițiile în care nu există, deocamdată, un calendar electoral confirmat pentru Ucraina.

Pe lista persoanelor vehiculate se află și Mihailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, fost vicepremier și ministru al Apărării. Datele sondajului indică un nivel de încredere de aproximativ 38% în cazul său, iar 7,6% dintre respondenți au afirmat că l-ar vota într-un eventual prim tur.

Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei

Al patrulea nume menționat este Petro Poroșenko, care a ocupat funcția de președinte al Ucrainei între 2014 și 2019. În prezent, acesta este deputat al opoziției și continuă să se poziționeze critic față de actuala conducere de la Kiev.

Poroșenko a pierdut alegerile prezidențiale din 2019 în fața lui Volodimir Zelenski. Revenirea numelui său în discuțiile despre viitorul politic al țării are loc pe fondul dezbaterilor privind posibilii candidați pentru următorul scrutin, fără ca organizarea acestuia să fi fost confirmată.

Cele patru nume sunt menționate în contextul unor scenarii electorale ipotetice și al datelor disponibile din sondajele de opinie. Până în prezent, informațiile prezentate nu indică existența unei competiții prezidențiale oficiale sau confirmarea candidaturilor pentru următoarele alegeri.

De ce nu pot fi organizate alegeri în timpul războiului

Posibilitatea înlocuirii lui Volodimir Zelenski printr-un scrutin electoral depinde de condițiile juridice și de securitate din Ucraina. Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituită după declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022.

Autoritățile de la Kiev au invocat, de asemenea, dificultățile de securitate pe care le-ar presupune desfășurarea alegerilor în timpul conflictului. Situația de război ridică probleme legate de protecția alegătorilor și de organizarea procesului electoral în condiții care să permită participarea populației.

Volodimir Zelenski a declarat că autoritățile ar putea organiza alegeri dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului pentru o perioadă de 60 de zile. O asemenea condiție ar schimba situația de securitate, însă nu există, pe baza informațiilor prezentate, o dată confirmată pentru desfășurarea scrutinului.

Sondajele indică rezerve față de un nou mandat

Dezbaterea privind viitorul președintelui ucrainean are loc și pe fondul datelor de opinie referitoare la o eventuală nouă candidatură a acestuia. Un sondaj publicat în octombrie arată că majoritatea respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat.

În același timp, 71% dintre participanții la sondaj se opun organizării alegerilor în condițiile actuale. Datele indică astfel existența unor poziții distincte în rândul respondenților: rezerve față de o nouă candidatură a actualului președinte și opoziție față de desfășurarea scrutinului în timpul războiului.

Donald Trump a readus subiectul în atenția publică prin declarația potrivit căreia „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Volodimir Zelenski nu a precizat până în prezent dacă intenționează să participe la următoarele alegeri prezidențiale, în condițiile în care organizarea acestora rămâne legată de restricțiile legale și de evoluția situației de securitate din Ucraina.