Războiul nuclear și utilizarea abuzivă a AI-ul ar putea duce la dispariția omenirii în următorii zeci de ani. Sunt 17 amenințări pe listă

Războiul nuclear și utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale ar putea amenința supraviețuirea omenirii până în 2100, avertizează o evaluare publicată de The Lancet. O comisie internațională de 35 de experți a identificat 17 riscuri majore pentru sănătatea umană, printre care schimbările climatice, malnutriția copiilor și reducerea ajutoarelor internaționale, subliniind că există soluții pentru fiecare amenințare.

Războiul nuclear și utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale ar putea duce la dispariția omenirii până în 2100, avertizează o evaluare publicată de The Lancet

Războiul nuclear și utilizarea intenționat dăunătoare a inteligenței artificiale (AI) se numără printre cele 17 amenințări majore la adresa sănătății umane și ar putea provoca dispariția omenirii până în anul 2100, potrivit unei evaluări globale realizate de o comisie internațională de experți.

Raportul identifică și alte riscuri, precum criza climatică, malnutriția copiilor și reducerea ajutoarelor internaționale, dar subliniază că există soluții pentru fiecare dintre acestea.

Experții identifică 17 amenințări majore care pot afecta sănătatea și supraviețuirea omenirii

O nouă evaluare publicată de comisia The Lancet Commission on 21st Century Global Threats to Health avertizează că omenirea se confruntă cu 17 amenințări majore în următorii 75 de ani.

Printre cele mai grave se numără posibilitatea unui conflict nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, inclusiv pentru dezvoltarea armelor biologice, notează The Guardian.

Lista include, de asemenea, poluarea aerului, rezistența antimicrobiană, malnutriția în rândul copiilor, schimbările climatice, conflictele armate convenționale, reducerea ajutoarelor internaționale, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.

Pentru a stabili amploarea fiecărui risc, cercetătorii au estimat numărul anilor de viață sănătoasă care ar putea fi pierduți din cauza bolilor, dizabilităților și deceselor premature. Evaluarea utilizează indicatorul DALY (disability-adjusted life years), care măsoară anii de viață sănătoasă pierduți din cauza problemelor de sănătate și a mortalității premature.

Potrivit raportului, amenințările au fost incluse pe listă atât pentru impactul potențial asupra sănătății umane, cât și pentru existența unor soluții care ar putea limita efectele acestora.

Inteligența artificială și armele nucleare ar putea provoca o catastrofă globală

Autorii evaluării avertizează că utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale și un conflict nuclear ar putea pune în pericol însăși existența omenirii. Deși probabilitatea unor asemenea evenimente rămâne scăzută, consecințele potențiale sunt extreme.

Un război nuclear ar putea declanșa o foamete la scară globală dacă particulele eliberate în atmosferă ar bloca o cantitate suficientă de lumină solară, afectând producția agricolă și aprovizionarea cu alimente. În același timp, inteligența artificială ar putea fi folosită pentru crearea unor arme biologice cu efecte devastatoare.

„Utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, inclusiv pentru dezvoltarea armelor biologice, și conflictul nuclear, însoțit de o foamete nucleară, implică riscuri de dispariție a omenirii în următorii 75 de ani”, se arată în raport.

Un editorial publicat în The Lancet odată cu evaluarea avertizează asupra amplorii posibilelor consecințe: „Amploarea daunelor, dacă aceste riscuri s-ar materializa, ar provoca o apocalipsă pentru omenire.”

Christopher Murray, copreședintele comisiei și directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate al Universității din Washington, a subliniat importanța deciziilor luate în prezent.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”, a declarat acesta.

Reducerea ajutoarelor internaționale ar putea provoca pierderi uriașe de ani de viață sănătoasă

Printre cele mai importante riscuri se numără și reducerea finanțării internaționale pentru sănătate și dezvoltare. Mai multe state donatoare importante, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, au anunțat în ultimul an reduceri semnificative ale cheltuielilor pentru ajutoare externe.

Potrivit comisiei, prăbușirea sau diminuarea drastică a ajutoarelor internaționale pentru sănătate ar putea provoca pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100. Aproape 70% dintre aceste pierderi ar urma să se înregistreze în Africa subsahariană, regiune puternic afectată și de malnutriția copiilor.

Schimbările climatice reprezintă un alt factor major. Raportul estimează că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu în care temperatura ar crește cu 4,4 grade Celsius, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Evaluarea evidențiază și diferențele dintre regiuni. În zonele cu venituri ridicate, obezitatea și problemele de sănătate mintală se numără printre principalele amenințări. În regiunile mai sărace, pierderile de sănătate sunt influențate inclusiv de nivelul scăzut de educație.

Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London, a explicat că scopul evaluării este identificarea riscurilor asupra cărora autoritățile pot interveni.

„Nu pornim de la ideea «haideți să vă speriem – există X amenințări la adresa omenirii». Pornim de la premisa că, dacă sunteți astăzi un factor de decizie, fie la nivelul organizațiilor multilaterale globale, fie la nivel național, acestea sunt amenințările potențiale cu care vă puteți confrunta și aceasta este amploarea diferenței pe care o puteți face dacă acționați”, a explicat acesta.

Comisia cere guvernelor să investească în prevenție și pregătirea pentru crize

Comisia, formată din 35 de experți, își va prezenta concluziile duminică, în cadrul Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania. Evaluarea va fi actualizată anual, pentru a reanaliza cele 17 amenințări și pentru a include date noi, precum și eventuale pericole emergente.

Autorii recomandă liderilor să acționeze înainte ca riscurile să se transforme în crize, prin investiții în inovații tehnologice și consolidarea sistemelor de sănătate.

Christopher Murray a explicat că, la începutul procesului de evaluare, în urmă cu trei ani, experții se concentrau asupra a trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile.

„Am început acest proces în urmă cu trei ani, considerând că există trei amenințări majore: conflictele, clima și pandemiile. Există un număr mult mai mare de amenințări de care trebuie să ne îngrijorăm, iar guvernele trebuie să aloce efectiv bani și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui set mai divers de amenințări”, spune Murray.