Medic Toxicolog avertizează asupra dezincriminării drogurilor: Ce riscuri ascunde legea care ar putea schimba regulile în România

Dezincriminarea consumului de droguri ar putea transmite un mesaj periculos și ar îngreuna combaterea traficului, avertizează Dr. Radu Țincu, medic primar de Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din Capitală. Specialistul ne explică ce efecte pot avea substanțele psihoactive asupra creierului și comportamentului și de ce consideră că supravegherea medicală a consumului este problematică.

Dr. Radu Țincu se opune dezincriminării consumului de droguri. Ce riscuri medicale și sociale avertizează medicul?

Dr. Radu Țincu, medic primar de Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din București, se pronunță împotriva inițiativei legislative care propune dezincriminarea consumului și deținerii de droguri. Medicul avertizează că relaxarea legislației ar putea transmite populației mesajul că substanțele interzise nu sunt periculoase și ar putea favoriza creșterea consumului.

Într-un interviu acordat agenției de știri Basilica, specialistul a explicat că lipsa unor limite cantitative clare pentru deținerea drogurilor în vederea consumului ar putea îngreuna identificarea și sancționarea traficului de substanțe interzise.

Potrivit medicului, dacă legea nu stabilește cantități care să delimiteze deținerea pentru consum de cea în scopul traficului, autoritățile ar putea avea dificultăți în a demonstra că o persoană intenționa să vândă substanțele respective. În opinia sa, simpla găsire a drogurilor asupra unei persoane nu ar mai fi suficientă pentru încadrarea faptei la trafic, în lipsa unor dovezi clare privind vânzarea acestora.

Din punct de vedere medical, Radu Țincu a atras atenția că inclusiv consumul recreațional de substanțe psihoactive poate avea efecte negative asupra sănătății, potrivit studiilor medicale publicate. Printre consecințele menționate se numără reducerea capacității de concentrare și a memoriei, afectarea gândirii critice și apariția unor tulburări de comportament.

Medicul a explicat că aceste substanțe pot favoriza agresivitatea, pot modifica percepția asupra realității, timpului și spațiului și pot determina asumarea unor riscuri pe care persoanele respective nu și le-ar asuma în mod obișnuit în absența consumului.

Specialistul și-a exprimat rezervele și față de propunerea de înființare a unor camere de consum supravegheat. În opinia sa, existența unor astfel de spații ar putea crea impresia că drogurile sunt lipsite de pericole, atât timp cât persoanele care le consumă pot apela la un cadru medical în cazul apariției unor complicații.

Basilica.ro: – V-ați pronunțat deja public împotriva proiectului de lege care propune dezincriminarea consumului și deținerii de droguri. De ce?

Dr. Radu Țincu: – Când vorbim de o astfel de lege în care se dezincriminează posesia în vederea consumului, dar nu există niciun fel de cantități reglementate, chiar inițiatorii legii spun că nu se pun limite la cantități și autoritățile trebuie doar să identifice care din persoanele respective dețin acele droguri pentru trafic. Acest lucru va face ca, indiferent de cantitatea de substanțe pe care o găsești asupra unei persoane, aceasta să nu poată fi încadrată la trafic, decât dacă există dovada clară că persoana respectivă a vândut acele substanțe, lucru care este de multe ori aproape imposibil de realizat.

Basilica.ro: – Care sunt argumentele medicale împotriva acestei legi?

Dr. Radu Țincu: – Chiar și un consum recreațional de substanțe psihoactive în studiile medicale publicate ne arată efecte negative asupra stării de sănătate, pornind de la efectele asupra creierului, cu reducerea capacității de atenție, memorie, cu afectarea gândirii critice, cu dezvoltarea unor tulburări de comportament, pornind de la agresivitate, pornind de la tulburări de percepție a realității, a timpului și a spațiului, asumarea unor riscuri care, în mod normal, în absența substanțelor psihoactive, persoana respectivă nu și le-ar fi asumat. De asemenea, trebuie să mai spunem faptul că, odată ce se dorește înființarea unor camere de consum supravegheat, acest lucru îi va face pe oameni să înțeleagă că, dacă pot să-și cumpere drogurile de la un dealer și apoi să le consume la spitale, în niște camere amenajate, acest lucru înseamnă că respectivele substanțe nu au niciun fel de risc. În același timp, mă întreb cum crede cineva că medicii vor accepta să supravegheze o persoană care și-a cumpărat droguri de pe piața neagră, neavând niciun fel de informație despre concentrație, despre compoziția acestor substanțe și noi vom supraveghea administrarea lor și vom interveni dacă apar complicații. Acest lucru este imposibil. Niciun medic nu-și va asuma să acorde prim-ajutor unei persoane atunci când aceasta își administrează o substanță despre care nimeni nu știe nimic.

De ce consideră medicul că supravegherea consumului este problematică?

Radu Țincu a pus sub semnul întrebării posibilitatea ca personalul medical să supravegheze administrarea unor substanțe cumpărate de pe piața neagră, a căror compoziție și concentrație nu sunt cunoscute.

Medicul a apreciat că, în aceste condiții, personalul medical nu poate anticipa cu precizie efectele substanțelor și riscurile la care este expus consumatorul. El consideră că este nerealist să se presupună că medicii ar putea supraveghea în siguranță administrarea unor droguri despre care nu există informații certe și ar interveni ulterior în cazul apariției complicațiilor.

Pe lângă riscurile medicale, specialistul a atras atenția asupra modului în care populația ar putea interpreta modificarea legislației. În opinia sa, dezincriminarea deținerii de droguri, fără o analiză prealabilă a impactului asupra societății, ar putea fi înțeleasă ca un semnal că statul consideră aceste substanțe mai puțin periculoase pentru sănătate.

În ceea ce privește comparația cu alcoolul și tutunul, Radu Țincu a amintit că disponibilitatea legală a acestor produse nu le elimină riscurile. El a invocat problemele de sănătate asociate consumului de alcool, inclusiv bolile hepatice și ciroza, precum și legătura dintre fumat și numeroase forme de cancer.

Medicul a avertizat că liberalizarea accesului la alte substanțe ar putea avea consecințe negative asupra sănătății publice și a pus sub semnul întrebării oportunitatea unor măsuri care ar putea contribui la creșterea consumului de cocaină, cannabis și alte droguri.

Poziția Bisericii față de proiectul legislativ

Biserica s-a pronunțat joi împotriva proiectului de lege, avertizând că nicio modificare legislativă nu ar trebui să creeze impresia că folosirea drogurilor este lipsită de gravitate sau reprezintă un comportament firesc.

În dezbaterea privind prevenirea și tratarea dependențelor, rolul familiei și al Bisericii este, de asemenea, considerat important. Potrivit temelor abordate de Radu Țincu în interviu, intervenția asupra consumului de droguri trebuie privită și prin prisma consecințelor psihologice, sociale și comportamentale, nu doar din perspectiva sancțiunilor prevăzute de lege.

Basilica.ro: – Aveți în vedere și argumente de tip psiho-social și comportamental pe care le puteți aduce împotriva demersului legislativ menționat?

Dr. Radu Țincu: – În momentul în care o astfel de lege în care se dezincriminează posesia de substanțe interzise, se realizează fără niciun fel de analiză a impactului pe care îl va avea asupra populației, a modului în care vor înțelege oamenii această dezincriminare. Oamenii vor înțelege că, odată ce au fost dezincriminate drogurile, acest lucru înseamnă că statul consideră că ele nu sunt periculoase pentru sănătate. S-a vorbit foarte mult despre faptul că alte substanțe sunt permise pe piață, cum ar fi alcoolul sau tutunul. Într-adevăr, aceste substanțe se pot cumpăra în mod liber. Însă, România este pe primul loc la consumul de alcool din Europa. Avem o incidență crescută a bolilor hepatice produse de alcool, inclusiv ciroză hepatică. 9 din 10 forme de cancer se înregistrează la persoanele fumătoare. Acest lucru ne arată că o liberalizare a pieței unor substanțe va avea un impact dezastros asupra stării de sănătate. Într-adevăr, este rușinos că ne aflăm pe primul loc la consumul de alcool, dar întrebarea este de ce am vrea să fim pe primele locuri și la consumul de cocaină, cannabis sau alte droguri care ar crește în consum odată ce se va realiza această liberalizare a pieței și se vor relaxa măsurile de restricționare a celor care doresc să consume.