Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit în noiembrie. Cristian Bușoi: Nu va genera automat scăderi de prețuri

Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, după oprirea ambelor unități în această vară. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi susține că reluarea producției ar reduce presiunea asupra sistemului energetic național, însă nu ar determina automat scăderea prețurilor la electricitate.

Cristian Bușoi: Unul dintre reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie

Cristian Bușoi a declarat miercuri, în cadrul Energy Forum, că oprirea celor două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă a accentuat presiunile asupra pieței energiei electrice.

Potrivit fostului secretar de stat, primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar cel de-al doilea pe 13 august. Situația ar putea influența prețurile energiei în această toamnă, în iarna următoare și în primăvara anului viitor.

„În această vară s-a adăugat o situație care a generat o presiune mare și care se va regăsi în prețurile din toamna și iarna acestui an și din primăvara anului viitor, și anume faptul că am fost obligați să închidem cele două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârșitul lunii iulie, al doilea pe 13 august, și abia în aceste zile se zărește o luminiță la capătul tunelului. (…) Pe baza informațiilor publice din aceste zile, se pare totuși că, nu așa cum ne doream, în luna octombrie, ci la începutul lunii viitoare, există premise și șanse să fie redeschis măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce va mai calma puțin situația”, a afirmat Cristian Bușoi.

Repornirea reactorului ar permite creșterea producției interne de electricitate într-o perioadă în care aprovizionarea și prețurile continuă să pună presiune asupra sistemului energetic.

De ce repornirea reactorului nu va duce automat la scăderea prețurilor la electricitate

Cristian Bușoi a explicat că prețurile electricității din România sunt influențate de evoluțiile de pe piețele europene, în special de tranzacțiile realizate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).

Pe această piață, energia electrică este cumpărată și vândută pentru livrare în ziua următoare, iar prețurile pot varia în funcție de cerere și ofertă.

„Nu va genera automat scăderi de prețuri, pentru că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât în regiune, cât și la nivel european. Și, cât timp o bună parte din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu mergem către contracte pe termen lung, nu mergem către o altă filosofie pentru industrie și pentru marii furnizori de electricitate, lucrurile vor rămâne într-o oarecare volatilitate și vom rămâne influențați de prețurile din regiune și de prețurile europene”, a explicat fostul secretar de stat.

În opinia sa, încheierea mai multor contracte de furnizare pe termen lung ar putea reduce expunerea industriei și a marilor furnizori la fluctuațiile zilnice ale prețurilor.

România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană la prețurile electricității pentru populație

Fostul secretar de stat a abordat și comparațiile privind costul energiei electrice din România față de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Acesta a precizat că România nu înregistrează cele mai mari prețuri efective la electricitate din UE, însă situația se schimbă atunci când valorile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare a populației.

„Acum, dacă spunem că România are cel mai mare preț din Uniunea Europeană la energie, e un lucru puțin inexact. Putem afirma acest lucru doar pentru electricitate și doar dacă ajustăm prețul la puterea de cumpărare. Dacă facem această ajustare, da, putem vorbi de prețul cel mai mare ajustat la puterea de cumpărare la electricitate din Uniunea Europeană”.

Potrivit datelor prezentate de Cristian Bușoi, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, în ceea ce privește prețurile efective ale electricității pentru consumatorii casnici.

În cazul consumatorilor industriali, prețul mediu al electricității a fost de aproximativ 110 euro/MWh în 2025, nivel ușor superior mediei europene.

Prețurile ridicate la energie afectează industria europeană și pot alimenta inflația

Cristian Bușoi a atras atenția că dificultățile provocate de costurile energiei nu sunt specifice României, ci afectează întreaga Uniune Europeană.

Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu au contribuit la presiunile asupra piețelor energetice, cu efecte importante asupra companiilor care consumă cantități mari de electricitate.

În industriile energointensive, facturile la energie reprezintă o parte semnificativă a costurilor de producție. Creșterea acestora se poate transmite în prețurile produselor și poate afecta inflația și puterea de cumpărare.

„Problema este una europeană. Întreaga Uniune Europeană se confruntă acum cu o situație foarte dificilă în ceea ce privește prețurile ridicate la energie”, a afirmat fostul secretar de stat.

Investițiile companiilor de stat în sectorul energetic ar fi putut avansa mai rapid

Referitor la dezvoltarea capacităților de producție, Cristian Bușoi a apreciat că investițiile private și extinderea producției de energie de către prosumatori au contribuit la dezvoltarea sistemului energetic românesc.

În schimb, fostul oficial consideră că proiectele companiilor de stat și măsurile autorităților publice ar fi trebuit accelerate pentru a răspunde mai rapid nevoilor pieței.

„Suntem oarecum în întârziere și lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat și la nivelul acțiunii instituțiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a adăugat acesta.