Centrala de la Cernavodă ar putea fi repornită la 1 noiembrie. Nuclearelectrica reduce profitul net estimat cu aproape 900 de milioane de lei

Criza de la Centrala Nucleară de la Cernavodă afectează puternic rezultatele financiare ale Nuclearelectrica. Compania și-a redus cu aproape 900 de milioane de lei estimarea profitului net pentru anul 2026, după oprirea prelungită a celor două reactoare nucleare. Potrivit documentelor oficiale, producția de energie electrică ar putea fi reluată începând cu 1 noiembrie 2026, însă termenul reprezintă o estimare și nu o dată definitiv confirmată pentru repornire.

Centrala de la Cernavodă ar putea reporni abia la 1 noiembrie

Rectificarea bugetară propusă de Nuclearelectrica reflectă impactul opririlor asupra producției de energie electrică, veniturilor și cheltuielilor companiei. Profitul brut estimat pentru acest an a fost redus cu 41,5%, în timp ce profitul net prognozat a fost diminuat cu 42,9%, până la aproximativ 1,18 miliarde de lei.

Nuclearelectrica estimează reconectarea ambelor unități nucleare la Sistemul Energetic Național începând cu 1 noiembrie 2026, potrivit propunerii de rectificare a bugetului companiei.

Data a fost stabilită pe baza prognozelor hidrologice pe termen lung, care indică posibilitatea îmbunătățirii condițiilor de alimentare cu apă necesară răcirii reactoarelor.

În nota oficială de fundamentare a rectificării bugetare, publicată de companie, estimările veniturilor pentru anul 2026 iau în calcul repornirea celor două unități nucleare începând cu 1 noiembrie.

Totuși, acest termen reprezintă o estimare financiară și operațională, nu o dată confirmată definitiv pentru reluarea producției. Nuclearelectrica avertizează că o eventuală amânare a repornirii după 1 noiembrie ar afecta suplimentar veniturile prevăzute în buget.

Prin urmare, evoluția condițiilor hidrologice și îndeplinirea cerințelor necesare repornirii în condiții de siguranță rămân importante pentru reluarea activității celor două reactoare.

Nuclearelectrica reduce profitul estimat cu aproape 900 de milioane de lei

Impactul opririi reactoarelor se reflectă direct în estimările financiare ale companiei pentru anul 2026. Profitul brut prognozat de Nuclearelectrica a fost redus de la 2,4 miliarde de lei la 1,4 miliarde de lei. Diferența este de aproximativ 996 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 41,5%.

În cazul profitului net, estimarea a fost redusă de la 2,06 miliarde de lei la 1,18 miliarde de lei. Scăderea ajunge astfel la aproape 887 de milioane de lei, echivalentul unei diminuări de aproximativ 42,9%.

Revizuirea bugetului este determinată în principal de oprirea reactoarelor, pe fondul secetei hidrologice severe și al problemelor tehnice înregistrate în prima parte a anului.

Compania a redus și estimarea privind cantitatea de energie electrică pe care urmează să o livreze în Sistemul Energetic Național în 2026. Dacă planul inițial prevedea o cantitate de 9.080 GWh, noua estimare este de 6.743 GWh.

Diferența ajunge la 2.337 GWh, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 25,7% față de planul inițial.

În același timp, veniturile prognozate din vânzarea energiei electrice au fost diminuate cu aproximativ 991 de milioane de lei.

Oprirea producției determină și creșterea cheltuielilor necesare pentru acoperirea obligațiilor companiei. Nuclearelectrica estimează costuri suplimentare de aproximativ 261 de milioane de lei pentru achiziția energiei electrice, ca urmare a opririlor.

Seceta Dunării a dus la oprirea ambelor reactoare

Problemele de la Centrala Nucleară de la Cernavodă au apărut înainte de oprirea simultană a celor două reactoare. Unitatea 2 a fost oprită inițial în perioada 4-30 mai, în urma unei defecțiuni la transformatorul de evacuare a puterii. În această perioadă, reactorul a înregistrat 624 de ore de nefuncționare.

Ulterior, scăderea accentuată a debitului Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 1, începând cu 28 iulie.

Pe 13 august, a fost oprită și Unitatea 2. În aceste condiții, România a rămas fără producția de energie electrică furnizată de centrala nucleară de la Cernavodă.

La începutul lunii septembrie, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, explica faptul că o creștere temporară a nivelului Dunării nu este suficientă pentru repornirea centralei.

Reluarea funcționării presupune respectarea procedurilor de siguranță aplicabile reactoarelor și pompelor care asigură răcirea acestora. Prin urmare, o îmbunătățire temporară a condițiilor hidrologice nu garantează automat că unitățile pot fi repornite.

Această situație explică de ce prognozele privind reluarea producției sunt legate de evoluția condițiilor hidrologice pe termen lung și de îndeplinirea cerințelor de siguranță.

Nuclearelectrica reduce și bugetul de investiții

Problemele financiare afectează inclusiv investițiile programate de Nuclearelectrica pentru anul 2026. Compania propune reducerea bugetului de investiții de la aproximativ 3,47 miliarde de lei la 3,37 miliarde de lei. Diminuarea depășește 103 milioane de lei și rezultă în principal din revizuirea sumelor alocate în acest an proiectului de retehnologizare a Unității 1.

În plus, veniturile totale estimate ale companiei sunt reduse cu 14,9%, în timp ce cheltuielile totale sunt majorate cu 3,6%.

Astfel, rectificarea bugetară reflectă atât diminuarea veniturilor asociate producției de energie electrică, cât și creșterea unor cheltuieli, inclusiv a celor necesare achiziției de energie.

Propunerea de rectificare urmează să fie supusă aprobării acționarilor în cadrul Adunării Generale programate pentru 29 octombrie 2026.

Ce înseamnă oprirea centralei pentru sistemul energetic și prețul electricității

Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW. În condiții normale de funcționare, energia nucleară produsă de centrală asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.

Absența acestei capacități obligă sistemul energetic național să acopere necesarul de electricitate prin alte surse de producție și, în funcție de situația pieței, prin importuri.

Oprirea prelungită a reactoarelor poate pune presiune asupra prețurilor angro ale energiei electrice, în special în perioadele în care consumul este ridicat sau producția din alte surse este redusă.

Totuși, această situație nu înseamnă automat că facturile plătite de consumatorii casnici vor crește proporțional cu reducerea producției de la Cernavodă.

Evoluția prețurilor depinde și de disponibilitatea celorlalte surse de producție, de cererea de energie și de condițiile de pe piață.

În acest context, data estimată pentru repornirea celor două reactoare rămâne importantă atât pentru rezultatele financiare ale Nuclearelectrica, cât și pentru contribuția centralei la producția națională de electricitate.