Adrian Năstase cere reevaluarea parteneriatelor strategice ale României. Fostul premier avertizează asupra unui risc major
SURSA FOTO: Adrian Năstase - Adrian Nastase si George Bush
Fostul premier Adrian Năstase consideră că România trebuie să își reevalueze parteneriatele strategice, pe fondul schimbărilor geopolitice internaționale. Într-o analiză publicată pe blogul personal, acesta avertizează asupra modificării raporturilor de putere dintre marile state. El susține că apartenența la NATO și Uniunea Europeană trebuie completată printr-o diplomație bilaterală mai activă. Totodată, propune evaluarea relațiilor strategice ale României și identificarea rezultatelor concrete obținute prin acestea.
Adrian Năstase avertizează că marile puteri își reconfigurează zonele de influență
Adrian Năstase consideră că transformările geopolitice actuale obligă România să își reexamineze relațiile diplomatice și interesele strategice. Fostul premier atrage atenția asupra schimbărilor produse în arhitectura internațională de securitate după încheierea Războiului Rece.
În editorialul intitulat „Pe cine se bazează România”, publicat pe blogul personal, acesta analizează relațiile dintre marile puteri. El invocă războiul din Ucraina, competiția economică și militară, dar și dificultățile Uniunii Europene.
Potrivit fostului șef al Guvernului, România trebuie să își evalueze capacitatea de a obține sprijin diplomatic în situații dificile. Apartenența la NATO și UE rămâne fundamentală, însă relațiile bilaterale trebuie dezvoltate și valorificate.
„Trăim o perioadă în care harta geopolitică a lumii este redesenată. Nu neapărat prin tratate internaționale sau prin modificarea oficială a frontierelor, ci prin schimbarea raporturilor de putere, prin reconfigurarea alianțelor, prin apariția unor noi dependențe economice și militare și, mai ales, prin revenirea politicii sferelor de influență.
Războiul din Ucraina, evoluțiile din relațiile dintre Statele Unite, Rusia și China, dificultățile Uniunii Europene, competiția pentru resurse energetice, tehnologii și piețe de desfacere ne arată că ordinea internațională construită după încheierea Războiului Rece este supusă unor transformări profunde. În aceste condiții, cred că România ar trebui să-și pună o întrebare simplă: pe cine se poate baza?
Nu mă refer doar la garanțiile de securitate oferite de apartenența la NATO sau la solidaritatea rezultată din calitatea de membru al Uniunii Europene. Acestea rămân fundamentale. Mă refer și la relațiile bilaterale, la parteneriatele strategice pe care România le-a construit de-a lungul ultimelor trei decenii și la capacitatea noastră de a le utiliza într-o lume tot mai puțin previzibilă”, scrie Adrian Năstase.

România are aproximativ 15 parteneriate strategice. Adrian Năstase cere evaluarea rezultatelor
România a dezvoltat aproximativ 15 parteneriate strategice după 1989, însă Adrian Năstase consideră necesară verificarea eficienței acestora. Fostul premier subliniază că semnarea unor documente diplomatice nu garantează automat rezultate politice sau economice.
Primele parteneriate din cronologia prezentată au fost stabilite cu Italia și Statele Unite, în 1997. Au urmat Ungaria, în 2002, și Regatul Unit, în 2003.
Ulterior, România a extins relațiile strategice cu Franța, Coreea de Sud, Polonia, Azerbaidjan și Republica Moldova. Lista prezentată mai include Turcia, Spania, Georgia, Japonia și Bulgaria.
În 2023, România și Ucraina și-au asumat angajamentul de a construi un parteneriat strategic.
Năstase precizează că aceste relații nu au toate același statut diplomatic. Documentele semnate diferă în privința formei juridice și a angajamentelor asumate.
„Un parteneriat strategic nu este un titlu nobiliar care se transmite din generație în generație. El trebuie întreținut, actualizat și, mai ales, valorificat”, punctează fostul premier.
În opinia sa, autoritățile trebuie să verifice frecvența reuniunilor bilaterale la nivel înalt și rezultatele consultărilor diplomatice. Evaluarea ar trebui să includă proiectele economice finalizate și planurile comune pentru următorii cinci sau zece ani.
Adrian Năstase amintește negocierile pentru aderarea la NATO și UE. Germania, China și India lipsesc din inventar
Adrian Năstase invocă experiența diplomatică din perioada 2000–2004, când România negocia aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Fostul premier susține că atingerea acestor obiective a presupus construirea unor relații bilaterale solide.
În acea perioadă, Bucureștiul a urmărit obținerea sprijinului Statelor Unite, Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit. Relațiile cu statele vecine au reprezentat, de asemenea, o componentă importantă a negocierilor.
Năstase amintește semnarea Declarației de cooperare și parteneriat strategic dintre România și Ungaria, în 2002. Documentul a fost semnat împreună cu premierul ungar Péter Medgyessy.
Un an mai târziu, în 2003, România a dezvoltat parteneriatul strategic cu Regatul Unit.
„Diplomația presupunea să construiești sprijin înainte de a avea nevoie de el”, afirmă Adrian Năstase.
Fostul premier observă și absența unor state importante din inventarul tradițional al parteneriatelor strategice formalizate de România.
Germania, unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării, nu figurează pe lista acordurilor bilaterale încadrate oficial în această categorie.
În cazul Chinei, România a stabilit în 2004 un parteneriat amplu de prietenie și cooperare. Acesta nu are însă aceeași clasificare diplomatică.
India lipsește, la rândul său, din inventarul analizat, deși relațiile bilaterale includ un parteneriat extins.
Năstase consideră că denumirea oficială a unei relații nu reflectă întotdeauna importanța sa economică sau politică.
Prin urmare, propune stabilirea unor criterii clare pentru prioritățile diplomatice. Acestea ar trebui să includă investițiile, accesul la piețe externe, transferul tehnologic și securitatea energetică.
Un alt criteriu indicat este sprijinul pe care România îl poate obține în cadrul organizațiilor internaționale.
Adrian Năstase avertizează că România riscă să fie exclusă din deciziile marilor puteri
Adrian Năstase consideră că schimbarea priorităților marilor puteri poate afecta direct interesele României, în special în regiunea Mării Negre. Fostul premier avertizează asupra riscului ca unele decizii internaționale să fie negociate fără participarea statelor vizate.
În analiza sa, acesta arată că Statele Unite își redefinesc angajamentele dintre Europa și regiunea Indo-Pacific. China urmărește extinderea influenței economice și tehnologice, în timp ce Rusia încearcă să modifice arhitectura europeană de securitate.
Turcia își dezvoltă, la rândul său, politica externă prin inițiative regionale și globale.
În interiorul Uniunii Europene, Năstase identifică preocupări privind autonomia strategică și relația transatlantică. El menționează dificultățile interne ale Franței și Germaniei, consolidarea rolului regional al Poloniei și interesele Italiei în Mediterana și Africa.
Fostul premier consideră că poziția geografică a României amplifică importanța acestor evoluții. Țara se află la intersecția Europei Centrale, Balcanilor și Mării Negre, în vecinătatea fostului spațiu sovietic.
„În ultima perioadă, am sentimentul că asistăm la revenirea unei logici pe care Europa sperase să o depășească după 1989. Marile puteri discută tot mai frecvent despre zone de securitate, interese vitale,acces la resurse, controlul rutelor comerciale și influența asupra unor regiuni întregi. Nu știm dacă această evoluție va conduce la o nouă arhitectură internațională negociată sau la o perioadă prelungită de instabilitate. Dar este evident că se rescriu zonele de influență”, avertizează Adrian Năstase.
Adrian Năstase propune un audit al parteneriatelor strategice la Ministerul Afacerilor Externe
Adrian Năstase solicită Ministerului Afacerilor Externe să realizeze o evaluare completă a parteneriatelor strategice încheiate de România în ultimele decenii. Scopul propunerii este identificarea rezultatelor cooperării bilaterale și a proiectelor care nu au fost finalizate.
Auditul ar trebui să analizeze separat dimensiunile politică, militară, economică, energetică, tehnologică și culturală ale fiecărui parteneriat.
Fostul premier propune verificarea mecanismelor de cooperare existente și identificarea celor care necesită actualizare. El consideră că România trebuie să urmărească obiective concrete în relațiile cu fiecare stat partener.
Totodată, Năstase susține că extinderea relațiilor diplomatice nu contravine obligațiilor asumate prin apartenența la NATO și Uniunea Europeană. În opinia sa, o cooperare bilaterală mai activă poate consolida poziția României în aceste organizații.
Pentru a explica importanța diplomației, fostul premier evocă activitatea lui Nicolae Titulescu și experiența diplomatică românească de acum peste un secol.
El subliniază că parteneriatele trebuie să funcționeze pe baza reciprocității. România ar trebui să contribuie la relațiile bilaterale prin stabilitate politică, inițiative economice și proiecte concrete.
Năstase avertizează că apartenența la alianțe internaționale nu trebuie să înlocuiască participarea activă la negocierile care privesc interesele naționale.
„Nu este suficient să știm de partea cui suntem. Trebuie să știm și cine este, în mod real, alături de noi.Și, mai ales, trebuie să avem grijă ca România să nu devină doar un teritoriu despre care discută alții, ci un stat care participă la deciziile ce îi privesc viitorul”, conchide Adrian Năstase.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.