Adrian Negrescu, avertisment după rectificarea bugetară: „Ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi”

Prima rectificare bugetară din 2026 acoperă cheltuielile urgente pentru sănătate, pensii și administrațiile locale, însă scoate la iveală problemele financiare cu care se confruntă statul român. Economistul Adrian Negrescu avertizează că majorarea deficitului cu 3,5 miliarde de lei corespunde suplimentării cheltuielilor cu dobânzile, în timp ce veniturile bugetare sunt revizuite în scădere, iar unele investiții pierd finanțare.

Adrian Negrescu: Rectificarea bugetară acoperă urgențele

Economistul Adrian Negrescu a analizat prima rectificare bugetară din 2026, arătând că măsurile adoptate de Guvern permit finanțarea unor servicii publice esențiale în ultimele două luni ale anului.

Potrivit acestuia, sunt alocate fonduri suplimentare pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unitățile de primiri urgențe. De asemenea, sunt asigurate pensiile din decembrie, iar administrațiile locale primesc două miliarde de lei pentru plata datoriilor către furnizori.

Ținta de deficit bugetar rămâne la 6,2% din PIB, însă economistul consideră că aceste măsuri nu rezolvă problemele structurale ale finanțelor publice.

„Prima rectificare bugetară face exact ce promitea Guvernul: acoperă urgențele. Sănătatea primește bani pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unitățile de primiri urgențe. Pensiile din decembrie sunt asigurate, iar primăriile primesc 2 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile către furnizori. Ținta de deficit, de 6,2% din PIB, rămâne neschimbată. Așa cum spune și Nazare, este o rectificare responsabilă, care evită blocajul serviciilor publice în ultimele două luni ale anului. Cifrele ei arată însă, mai clar decât orice discurs politic, de ce statul român nu mai poate merge înainte fără reforme reale.”

Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei pentru plata dobânzilor

Una dintre principalele probleme semnalate de Adrian Negrescu este creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice.

Potrivit analizei sale, statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei pentru plata acestor obligații. Cu aceeași sumă crește și deficitul bugetar, care ajunge la 130,3 miliarde de lei.

Economistul subliniază că această majorare nu este direcționată către investiții, ci către acoperirea costurilor împrumuturilor contractate anterior.

„Cea mai importantă cifră din rectificare nu este suplimentarea pentru Sănătate, ci cea pentru dobânzi. Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, toată creșterea deficitului din această rectificare se duce la creditori. Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe școli, ci pe costul banilor împrumutați în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam. După nouă luni, dobânzile ajunseseră deja la peste 50 de miliarde de lei, iar anul viitor vor trece de 70 de miliarde. Aceasta este spirala datoriilor în cifre: ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi.”

Veniturile bugetare sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei

Rectificarea bugetară aduce și modificări importante în ceea ce privește veniturile statului.

Deși încasările din TVA și din impozitele pe venit și profit au depășit estimările inițiale, veniturile totale sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei.

Adrian Negrescu arată că încasările din accize sunt mai mici cu aproape 3,7 miliarde de lei, iar sumele provenite din fonduri europene sunt reduse cu 4,6 miliarde de lei față de așteptările inițiale.

Economistul critică și efectele reglementărilor privind jocurile de noroc, susținând că acestea au provocat pierderi la buget și în economie.

„Partea de venituri ascunde și ea un semnal de alarmă. Încasările din TVA și din impozitele pe venit și pe profit au mers mai bine decât se estimase, dar veniturile totale ale bugetului se revizuiesc în jos cu 4,7 miliarde de lei. Accizele aduc cu aproape 3,7 miliarde mai puțin, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, iar banii europeni cu 4,6 miliarde mai puțin decât se spera. De remarcat aici scăderea semnificativă de încasări din taxele pe jocurile de noroc. Așa cum am spus de multe ori, OUG 7/2026, cea menită să reglementeze funcționarea sălilor de jocuri, a făcut mai mult rău decât bine – în loc să aducă bani la buget, a generat un minus de aprox. 800 milioane de lei. Asta dincolo de zecile de mii de locuri de muncă pierdute și efectele pe orizontală în lanțurile de business.”

Investițiile pierd finanțare, iar ministerele au cerut aproape 60 de miliarde de lei

Economistul atrage atenția că unele proiecte finanțate din fonduri europene pierd alocări bugetare, în condițiile în care implementarea acestora înregistrează întârzieri.

Totodată, ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei rămân fără o parte dintre sumele reținute la începutul anului.

În opinia sa, rectificarea permite rezolvarea problemelor imediate, însă poate afecta finanțarea investițiilor viitoare.

„Proiectele finanțate din fonduri europene care merg greu pierd peste 5 miliarde de lei, iar ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei rămân fără o parte din banii reținuți la începutul anului. Pe scurt, statul acoperă urgențele de azi tăind din investițiile de mâine și din banii europeni pe care nu reușește să-i cheltuiască.”

Adrian Negrescu susține că solicitările financiare ale ministerelor au fost mult mai mari decât sumele aprobate prin rectificare. O parte dintre obligațiile restante ar urma să fie discutate ulterior, inclusiv cele către constructori și furnizorii de energie.

„Rectificarea arată și cât de departe suntem de o rezolvare reală. Ministerele au cerut aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. Ministerul Finanțelor a acceptat doar o mică parte, iar restul cererilor, inclusiv o bună parte din restanțele către constructori, furnizorii de energie și sentințele magistraților, au fost amânate pentru discuții ulterioare. Problemele nu au dispărut, doar au fost mutate în a doua rectificare sau în bugetul pe 2027.”