Vești îngrijorătoare pentru români: economia intră pe minus, prețurile rămân ridicate, iar bugetul statului pierde miliarde

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, îl critică din nou pe Ilie Bolojan și susține că schimbarea Guvernului a scos la iveală probleme financiare importante, rămase nerezolvate de fostul Executiv. Potrivit acestuia, obligațiile neachitate ale statului s-ar ridica la aproape 30 de miliarde de lei, în timp ce o parte dintre veniturile estimate inițial nu au mai fost încasate.

Banii românilor sunt tot mai puțini. Noua prognoză economică anunță inflație mai mare și scăderea consumului

Adrian Câciu pune sub semnul întrebării rezultatele prezentate de fostul premier în privința reducerii deficitului bugetar. El susține că indicatorii folosiți pentru a descrie evoluția finanțelor publice nu reflectau toate obligațiile de plată ale statului și că actualul Guvern trebuie să aloce acum resurse pentru acoperirea unor restanțe.

Criticile fostului ministru vin după publicarea noilor estimări economice și a proiectului de rectificare bugetară. Documentele indică o modificare importantă a perspectivelor pentru 2026: economia ar urma să înregistreze o scădere, consumul și industria sunt estimate în declin, iar inflația va fi mai ridicată decât se anticipa anterior.

„Avem și prognoza, avem și rectificare. Nu știu ce să ne mai zică trompetele astea de la liberali, de la bolojeniști. Da, uite că lucrurile se întâmplă, se rezolvă câteva din urgențe. Prognoza ne arată că suntem în contracție economică, prognoza de rectificare arată o contracție pe 2026 de 0,4%, o creștere totuși a inflației față de prognoza anterioară”, a declarat Adrian Câciu.

Prognoza economică a fost modificată. România ar putea înregistra o scădere de 0,4% în 2026

Estimările privind evoluția economiei au fost revizuite după publicarea datelor de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, joi, 29 octombrie. Noua variantă indică o contracție de 0,4% pentru anul 2026, în locul unei creșteri de 0,1%, cât era prevăzut în prognoza precedentă.

Diferența este și mai mare față de ipotezele utilizate la elaborarea bugetului anual. Acesta a fost construit pornind de la perspectiva unui avans economic de 1%, însă noile calcule indică o evoluție negativă. Printre sectoarele care influențează această perspectivă se numără industria și consumul populației. Pentru activitatea industrială, Comisia anticipează o reducere de 3,4%, în timp ce consumul privat ar urma să scadă cu 1,6% pe parcursul anului.

Diminuarea consumului este asociată cu reducerea sumelor pe care populația le mai poate aloca achizițiilor după plata cheltuielilor esențiale. În schimb, construcțiile și agricultura sunt estimate să aibă o evoluție mai favorabilă. Aceste rezultate nu ar fi însă suficiente pentru a acoperi pierderile anticipate în celelalte sectoare economice.

„DEZINFORMAREA ȘI MINCIUNA CELOR 90% ABSORBȚIE prezentate de Bolojan! Ilie Bolojan a anunțat că România „a reușit” o absorbție de peste 90% din granturile PNRR. Dragoș Pîslaru a garantat depășirea acestui procent. O mare performanță, prezentată public cu mult triumfalism. Numai că raportul oficial al Ministerului Finanțelor pentru semestrul I 2026 arată o realitate care combate minciunile celor doi”, a scris Adrian Câciu pe contul de Facebook.

Inflația, revizuită în creștere. La ce nivel ar putea ajunge până la finalul anului

Modificările operate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză vizează și evoluția prețurilor. Instituția estimează că inflația va ajunge la 6,4% la sfârșitul anului 2026, comparativ cu prognoza anterioară de 5,3%, publicată în primăvară. Și media anuală a inflației a fost recalculată. Dacă estimarea precedentă indica 7,9%, noua prognoză urcă acest indicator la 8,4%.

Pentru populație, evoluția prețurilor rămâne o problemă importantă, în special în privința cheltuielilor recurente. Energia, carburanții și produsele de bază continuă să reprezinte costuri semnificative atât pentru gospodării, cât și pentru companii.

În condițiile în care veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile, presiunea asupra bugetelor familiale se menține. Chiar dacă unele produse ar putea avea ritmuri de scumpire mai reduse decât în lunile precedente, nivelul general al inflației rămâne peste cel anticipat inițial.

Adrian Câciu invocă aceste date atunci când critică politicile economice aplicate de fostul Executiv. El consideră că noile estimări nu susțin imaginea de stabilitate financiară prezentată anterior de Ilie Bolojan.

Bugetul pierde aproximativ 4,7 miliarde de lei din veniturile estimate

Proiectul de rectificare bugetară publicat de Ministerul Finanțelor aduce modificări importante asupra veniturilor și cheltuielilor statului. Una dintre principalele ajustări privește încasările bugetare, estimate acum la un nivel cu aproximativ 4,7 miliarde de lei mai mic decât cel prevăzut anterior.

Cheltuielile publice sunt, la rândul lor, diminuate, însă reducerea este de numai aproximativ 1,2 miliarde de lei. În urma acestor modificări, deficitul bugetar crește în valoare nominală cu aproximativ 3,5 miliarde de lei.

Cu toate acestea, autoritățile păstrează ținta de deficit de 6,2% din PIB, prin raportare la valoarea actualizată a economiei. Rectificarea modifică astfel estimările bugetare inițiale, fără să schimbe procentul de deficit anunțat pentru acest an.

Pentru Adrian Câciu, diminuarea veniturilor prognozate reprezintă un argument în susținerea acuzațiilor sale referitoare la calculele bugetare făcute anterior. Fostul ministru afirmă că statul nu a încasat sumele pe care se baza la începutul anului și că actualul Executiv trebuie să gestioneze efectele acestor diferențe.

Fonduri suplimentare pentru spitale, agricultură și Ministerul Afacerilor Interne

Rectificarea bugetară prevede și suplimentarea resurselor pentru instituții care au nevoie de bani pentru acoperirea cheltuielilor curente. Printre domeniile vizate se află sistemul sanitar, agricultura, Ministerul Afacerilor Interne și plata unor drepturi sociale.

Cea mai mare suplimentare menționată în proiect este destinată Fondului național al asigurărilor de sănătate, care ar urma să primească încă 3,22 miliarde de lei. Suma este prevăzută pentru finanțarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale.

Agricultura beneficiază de o creștere netă a bugetului de aproximativ 984 de milioane de lei. Pentru Ministerul Afacerilor Interne este prevăzută o suplimentare de aproape 167 de milioane de lei, destinată cheltuielilor necesare funcționării instituției.

Pe lângă aceste alocări, proiectul include fonduri pentru plata unor drepturi sociale și pentru alte obligații financiare. Sunt vizate inclusiv problemele legate de investițiile și proiectele autorităților locale, pentru care au rămas sume neachitate.

Adrian Câciu susține că actualele modificări bugetare acoperă o parte dintre restanțele acumulate în perioada fostului Guvern. El afirmă că va fi necesară și o nouă rectificare, prin care să fie identificate resurse pentru celelalte obligații financiare.

„Rectificarea ne arată o diminuare a veniturilor totale, ce ziceam, sunt venituri nerealizate. O parte din urgențe, încă o dată, se rezolvă. Va mai fi o rectificare care va rezolva și restul de datorii lăsate de Bolojan. Deci avem, da, lucrurile funcționează, se rezolvă problema la agricultură, se rezolvă problema la sănătate, se rezolvă problema care exista în zona Ministerului de Interne pe partea de funcționare, se rezolvă problema autorităților locale, a investițiilor, la proiecte care rămăseseră cu datorii”, a concluzionat Adrian Câciu.

De ce contestă Câciu cifrele privind deficitul bugetar

Neînțelegerile dintre Adrian Câciu și Ilie Bolojan privind situația finanțelor publice au apărut și în urma datelor Eurostat referitoare la prima jumătate a anului 2026. Fostul ministru a criticat atunci modul în care fostul premier a prezentat reducerea deficitului și a susținut că indicatorii publicați nu surprind integral obligațiile financiare ale statului.

În argumentația sa, Câciu a făcut referire la diferențele dintre deficitul raportat și sumele pe care statul trebuia să le plătească. El a susținut că o parte dintre obligațiile neachitate nu se regăseau în imaginea prezentată public privind evoluția finanțelor.

Ministerul Finanțelor a oferit însă o explicație referitoare la diferențele dintre cele două tipuri de indicatori. Deficitul calculat pe baza plăților efectuate nu este identic cu cel determinat potrivit metodologiei europene ESA, deoarece cele două sisteme folosesc reguli diferite de înregistrare a operațiunilor.

Printre elementele care pot contribui la diferențele dintre valori se numără facturile neachitate, ajustările contabile, operațiunile cu fonduri europene și alte tranzacții financiare. Prin urmare, comparația dintre indicatori trebuie să țină cont de metodologia utilizată și de operațiunile incluse în fiecare calcul.

Alexandru Nazare anunță două rectificări bugetare până la sfârșitul anului

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Executivul intenționează să opereze două rectificări bugetare până la finalul anului. Prima modificare este destinată finanțării unor cheltuieli care necesită acoperire imediată, în special în sănătate, agricultură și domeniul social.

Pentru a doua rectificare, Ministerul Finanțelor urmează să analizeze mai detaliat situația financiară a statului. Această etapă ar trebui să permită identificarea altor obligații care nu au beneficiat de finanțarea necesară și stabilirea sumelor care trebuie alocate pentru achitarea lor.

Potrivit planului prezentat de Alexandru Nazare, prima rectificare vizează urgențele bugetare, iar următoarea va avea la bază o evaluare mai amplă a necesităților financiare rămase. Printre problemele invocate de Adrian Câciu se află și datoriile pentru proiectele de investiții, precum și obligațiile față de autoritățile locale.