Deficitul bugetar al României, pus sub semnul întrebării. Avertismentul economistului Radu Georgescu

Economistul Radu Georgescu susține că deficitul bugetar raportat de România nu reflectă integral situația financiară a statului, în condițiile în care există întârzieri la plata unor obligații.

Radu Georgescu, explicații cu privire la faptul că deficitul bugetar al României este cel real

Radu Georgescu  a făcut referire la sumele restante pentru concediile medicale suportate de Casa de Sănătate, la rambursările de TVA și la facturile pentru lucrările deja executate.

„Ieri am fost sunat de 2 jurnaliști care m-au întrebat dacă deficitul bugetar al României este cel real. Evident că nu este. Întrebați orice contabil din România. Vă va spune că există întârzieri mari la plata concediilor medicale suportate de Casa de Sănătate. Că sunt întârzieri mari la plata TVA-ului de rambursat. Că sunt întârzieri mari la plata facturilor pentru lucrările executate”, explică economistul Radu Georgescu.

Potrivit acestuia, întârzierile la achitarea obligațiilor financiare pot influența imaginea de ansamblu asupra situației bugetare. Economistul compară modul în care o companie își gestionează raportările financiare cu felul în care sunt evidențiate cheltuielile la nivelul Guvernului României.

Comparația dintre raportările financiare ale companiilor și cele ale Guvernului

Radu Georgescu consideră că una dintre asemănările dintre strategia financiară a unei firme și cea a Guvernului privește momentul înregistrării cheltuielilor. El explică faptul că unele companii pot amâna recunoașterea anumitor costuri atunci când urmăresc să își îmbunătățească indicatorii financiari, în special în relația cu băncile de la care solicită finanțare.

„Probabil că aici este singurul lucru comun dintre strategia financiară a unei companii și strategia financiară a Guvernului Romaniei. Când o firmă vrea să ia un credit, sau are deja unul, de multe ori amână recunoașterea cheltuielilor. În acest fel se îmbunătățesc indicatorii financiari ai firmei, iar compania arată mai bine în fața băncii. Când se schimbă CEO-ul într-o firmă, noul CEO dorește să recunoască toate cheltuielile pe care nu le-a recunoscut fostul CEO”, a punctat Radu Georgescu.

Economistul face o paralelă între schimbarea conducerii unei companii și schimbarea conducerii Guvernului. În opinia sa, un nou director executiv poate decide să înregistreze cheltuielile care nu au fost evidențiate de predecesorul său, pentru a nu-și asuma responsabilitatea pentru obligațiile acumulate anterior.

„Este normal: nu vrea să fie responsabil pentru cheltuielile fostului CEO. De o săptămână s-a schimbat CEO-ul de la Guvern. Problema este că se vorbește de cheltuieli neînregistrate de 40 de miliarde de lei. Este posibil, având în vedere toate întârzierile la plată ale Guvernului”, susține economistul.

De ce consideră economistul că bugetul pentru 2027 ridică probleme

Dincolo de posibilele cheltuieli care nu ar fi fost înregistrate, Radu Georgescu atrage atenția asupra dificultăților legate de construirea bugetului de stat pentru anul 2027. Acesta susține că România se confruntă cu o situație neobișnuită în raport cu ultimii ani, deoarece anumite surse de venit și efecte fiscale care au influențat bugetul în 2026 nu se vor mai regăsi în aceeași formă.

„Dar problema cea mai mare este alta. Prima dată în ultimii 20 de ani, bugetul României pe 2027 nu poate fi făcut nici măcar pe hârtie.

• Dispar banii din PNRR.
• Dispar banii încasați în plus în 2026: impozitul pe dividende plătit pentru 2025.
• Dispare efectul de bază generat de creșterea taxelor.

Economistul enumeră astfel trei factori pe care îi consideră relevanți pentru estimarea veniturilor bugetare din anul următor. Primul este legat de fondurile provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al doilea vizează încasările suplimentare din impozitul pe dividende aferent anului 2025, iar al treilea privește efectul generat de majorarea taxelor.

Riscul de credit al României, în analiza prezentată de Radu Georgescu

Economistul leagă neclaritățile privind situația financiară a statului și de modul în care creditorii evaluează riscul asociat acordării de împrumuturi. Pentru a-și susține explicația, acesta folosește exemplul unei companii ale cărei rezultate financiare sunt contestate de conducerea actuală și de cea precedentă.

Referirea la raportul Erste Bank din 26 octombrie este folosită de economist pentru a susține afirmația privind nivelul riscului de credit al României în comparație cu Bulgaria, Ungaria și Polonia. Această evaluare este prezentată în postarea sa, alături de observațiile referitoare la întârzierile la plată, posibilele cheltuieli neînregistrate și dificultățile pe care le anticipează în legătură cu bugetul pentru 2027.

„Concluzii: În general, într-o companie, când fostul CEO și actualul CEO se ceartă pe cifrele financiare, apare banca, pentru că este îngrijorată de realitatea cifrelor. Și crește riscul de credit. Pe romaneste bancile nu mai vor sa crediteze firma În raportul publicat de Erste Bank pe 26 octombrie, riscul de credit al României este cel mai mare din Europa. De 3 ori mai mare decât riscul de credit al Bulgariei, Ungariei sau Poloniei”, a concluzionat Radu Georgescu în postarea sa de pe social media.