Economia României intră pe minus în 2026. Prognoza oficială anunță scăderea PIB, a consumului și creșterea șomajului

Economia României ar urma să înregistreze o contracție de 0,4% în 2026, potrivit noilor estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Instituția și-a revizuit în scădere prognoza anterioară, care indica un avans economic de 0,1%. Industria, serviciile și consumul populației sunt printre cele mai afectate, în timp ce rata șomajului ar putea ajunge la 6,6%. Pentru 2027, autoritățile estimează o revenire economică de 1,7%.

Economia României ar urma să scadă cu 0,4% în 2026

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a înrăutățit estimările privind evoluția economiei românești în 2026. Potrivit noilor date, produsul intern brut ar urma să ajungă la 2.086,3 miliarde de lei, însă economia va înregistra o scădere reală de 0,4%.

Revizuirea vine după ce instituția anticipase anterior o creștere economică de 0,1%. Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul României a scăzut deja cu 0,6% în primul semestru al anului.

Estimările CNSP sunt apropiate de cele ale Fondului Monetar Internațional, care și-a revizuit, la rândul său, prognoza pentru economia românească. FMI anticipează o contracție de 0,5% în 2026, după ce în aprilie estima o creștere de 0,7%.

În octombrie 2025, instituția internațională anticipase pentru România un avans economic de 1,4% în 2026.

Deteriorarea perspectivelor economice este determinată în principal de evoluția industriei, a serviciilor și a consumului privat, sectoare afectate de cererea internă redusă și de costurile ridicate.

Industria și serviciile, printre cele mai afectate sectoare

Industria este sectorul pentru care CNSP anticipează una dintre cele mai puternice scăderi în 2026. Valoarea adăugată brută din acest domeniu ar urma să se reducă cu 3,4%, pe fondul cererii interne modeste și al costurilor ridicate cu energia și consumurile intermediare.

Aceste dificultăți continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale, limitând capacitatea sectorului de a contribui la creșterea economică.

Nici serviciile nu au perspective favorabile. Comisia estimează o reducere de 1,9% a valorii adăugate brute, în special din cauza rezultatelor mai slabe înregistrate în comerț, transporturi și serviciile de piață.

Evoluția negativă a acestor domenii este legată și de diminuarea consumului populației, în condițiile în care gospodăriile își reduc cheltuielile pe fondul inflației și al scăderii puterii de cumpărare.

Consumul populației scade cu 1,6%. Inflația rămâne ridicată

Potrivit prognozei CNSP, consumul privat ar urma să se reducă cu 1,6% în 2026. Instituția explică această evoluție prin diminuarea puterii de cumpărare, persistența inflației ridicate și efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.

Reducerea câștigului salarial real, împreună cu cheltuielile tot mai mari pentru energie și produse de strictă necesitate, limitează sumele pe care populația le poate aloca altor bunuri și servicii.

„Persistența unei inflații ridicate, chiar în condițiile temperării ritmului anual de creștere a prețurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populației. Reducerea câștigului salarial real și comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte asupra comerțului și activităților productive dependente de piața internă. În același timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice și alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum.”

Totodată, prognoza privind inflația la sfârșitul anului 2026 a fost revizuită în creștere, de la 5,3% la 6,4%.

Inflația medie anuală este estimată la 8,4%, comparativ cu 7,9% în prognoza precedentă.

Șomajul ar putea ajunge la 6,6%, iar numărul salariaților ar urma să scadă

Perspectivele pentru piața muncii sunt, de asemenea, nefavorabile. CNSP estimează că numărul mediu de salariați va scădea cu 0,6% în 2026.

În același timp, rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii ar urma să ajungă la 6,6%, față de nivelul de 6,3% anticipat anterior.

Instituția explică această evoluție prin condițiile mai restrictive privind costurile companiilor și prin măsurile de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public.

„În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condițiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât și efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public. Totodată, inflația ridicată a erodat semnificativ din creșterea nominală a salariilor iar reducerea puterii de cumpărare până la 3,3% anual a determinat persistența unei cereri de consum reduse”, precizează CNSP.

Astfel, pe lângă scăderea activității economice, prognoza indică și o deteriorare a condițiilor de pe piața muncii, în contextul în care veniturile reale ale populației sunt afectate de creșterea prețurilor.

Construcțiile și investițiile continuă să crească în 2026

În contrast cu evoluția negativă a industriei și serviciilor, construcțiile ar urma să înregistreze o creștere importantă în 2026.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 10,1% al acestui sector, peste prognoza anterioară, care indica o creștere de 5,5%.

Și agricultura ar urma să aibă o evoluție pozitivă, cu o creștere estimată la 5,1%, susținută de perspectivele favorabile pentru producția vegetală la culturile de toamnă.

În același timp, formarea brută de capital fix, indicator care reflectă evoluția investițiilor, este prognozată să crească cu 8,2%.

Cu toate acestea, avansul construcțiilor și al investițiilor nu ar fi suficient pentru a compensa scăderile anticipate în industrie, servicii și consumul privat.

Deficit comercial de 33,4 miliarde de euro. Ce se estimează pentru 2027

Prognoza CNSP indică menținerea unor dezechilibre importante în comerțul exterior al României.

Deficitul comercial este estimat la 33,4 miliarde de euro în 2026, în condițiile în care exporturile ar urma să ajungă la 100,4 miliarde de euro, iar importurile la 133,8 miliarde de euro.

Diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a exporturilor arată că economia românească va continua să depindă semnificativ de produsele provenite din exterior.

Totodată, deficitul de cont curent este prognozat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.

Pentru anul 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează o revenire a economiei, cu o creștere de 1,7%.

Redresarea ar urma să fie susținută de reluarea consumului privat, estimat să crească cu 1,9%, precum și de o revenire modestă a industriei, cu un avans de 0,9%.

Aceste estimări indică posibilitatea unei îmbunătățiri a activității economice în 2027, după contracția anticipată pentru anul în curs.