Statul pierde 750 de milioane de lei din taxele pe jocurile de noroc. Probleme cu autorizarea sălilor după schimbarea legislației

Statul român estimează că va încasa cu 750 de milioane de lei mai puțin decât prevedea inițial din taxele aplicate jocurilor de noroc, potrivit proiectului de rectificare bugetară pentru 2026. Diferența apare într-o perioadă în care operatorii din industrie reclamă dificultăți în obținerea autorizațiilor de funcționare, după modificările legislative care au acordat autorităților locale dreptul de a permite sau interzice aceste activități. Ministerul Finanțelor nu precizează însă cât din suma neîncasată poate fi atribuit blocajelor administrative.

Încasările din jocurile de noroc, cu 750 de milioane de lei sub estimări

Proiectul primei rectificări bugetare din 2026, publicat joi de Ministerul Finanțelor, arată că veniturile estimate din taxele aplicate jocurilor de noroc sunt cu 750 de milioane de lei mai mici decât cele luate în calcul la elaborarea bugetului.

Diferența este evidențiată în contextul în care industria jocurilor de noroc se confruntă cu dificultăți administrative, după intrarea în vigoare a unor modificări legislative la începutul anului.

Operatorii susțin că noile proceduri de autorizare au îngreunat continuarea activității în mai multe localități, în condițiile în care administrațiile locale trebuie să stabilească propriile reguli.

Documentul Ministerului Finanțelor confirmă reducerea veniturilor estimate, fără să stabilească însă o legătură directă între întreaga sumă de 750 de milioane de lei și problemele întâmpinate de operatori.

Primăriile pot interzice sălile de jocuri de noroc. Doar 90 de administrații adoptaseră hotărârile necesare

Schimbările au fost introduse prin OUG nr. 7/2026, act normativ care a acordat autorităților locale competența de a autoriza, restricționa sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc.

Astfel, pe lângă autorizațiile emise la nivel național, operatorii trebuie să obțină și aprobarea administrațiilor locale pentru desfășurarea activității.

Aplicarea prevederilor a întâmpinat dificultăți deoarece numeroase primării nu au adoptat regulamentele necesare. Totodată, absența unor dispoziții tranzitorii a complicat obținerea noilor autorizații.

Potrivit datelor prezentate de Profit.ro, la momentul analizei, numai 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărârile necesare.

Dintre acestea, 35 au decis interzicerea activităților de jocuri de noroc, în timp ce 55 au permis funcționarea operatorilor.

Taxele pentru aparatele de joc au scăzut cu aproximativ 38%

Efectele schimbărilor din industrie se reflectă și în sumele datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine.

În perioada februarie–mai 2025, acestea se ridicau la 485 de milioane de lei, în timp ce pentru intervalul corespunzător din 2026 valoarea a coborât la 300 de milioane de lei.

Diferența este de 185 de milioane de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 38%.

O analiză realizată în septembrie de think tank-ul economic Frames estima că reducerea activității din sector ar putea genera pierderi anuale de peste un miliard de euro la nivelul întregii economii, dintre care aproximativ 530–550 de milioane de euro pentru bugetul public, potrivit estimărilor pentru începutul anului 2027.

Conform aceleiași analize, la 1 septembrie 2026 mai erau autorizate 19.723 de aparate de joc, față de 35.533 în luna martie, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 45%.

Mii de locuri de muncă afectate. Industria avertizează asupra continuării declinului

Estimările Frames indicau că numărul aparatelor autorizate ar putea continua să scadă în ultimele luni ale anului.

Pentru 1 octombrie 2026 era anticipat un total de 14.682 de aparate, iar pentru 1 decembrie, aproximativ 9.786. La începutul anului 2027, numărul acestora ar putea ajunge la 7.201, potrivit prognozei formulate în septembrie.

Analiza semnala și reducerea numărului de salariați din industrie. De la aproximativ 26.441–28.049 de angajați la începutul anului, efectivele coborâseră la 19.636 la 1 iulie 2026.

Frames estima că între 10.000 și 15.000 de persoane și-ar fi pierdut locurile de muncă în primele șase luni ale anului.

În încercarea de a depăși dificultățile de autorizare, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a propus măsuri tranzitorii, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro. Aplicarea acestora ar necesita însă modificări legislative la nivel central.

Rectificarea bugetară arată venituri mai mici și din accize și fonduri europene

Problemele privind încasările din jocurile de noroc apar într-un context mai amplu de ajustare a veniturilor bugetare.

Potrivit proiectului de rectificare, veniturile din accize sunt estimate cu 3,68 miliarde de lei sub nivelul programat, inclusiv pe fondul reducerii accizei la motorină.

În cazul veniturilor nefiscale, diferența negativă este de 1,87 miliarde de lei.

De asemenea, sumele primite de la Uniunea Europeană pentru rambursarea plăților efectuate sunt estimate cu 4,58 miliarde de lei sub program, evoluție corelată cu ritmul de implementare a proiectelor.

Aceste minusuri sunt compensate parțial prin încasări peste nivelul estimat din alte surse, printre care TVA, impozitul pe venit și impozitul pe profit.

În ansamblu, proiectul rectificării bugetare prevede reducerea veniturilor bugetului general consolidat cu aproximativ 4,7 miliarde de lei și creșterea deficitului nominal cu circa 3,5 miliarde de lei. Ținta deficitului bugetar este menținută la 6,2% din PIB.

În ceea ce privește taxele pe jocurile de noroc, datele oficiale indică un minus de 750 de milioane de lei față de estimările inițiale. Documentul nu precizează însă în ce proporție diferența este provocată de blocajul autorizărilor sau de alți factori care au influențat încasările.