Economia României, estimată să scadă în 2026. Consiliul Fiscal avertizează asupra riscurilor pentru bugetul țării

Economia României ar urma să înregistreze o contracție de 0,4% în 2026, potrivit prognozei actualizate a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), analizată de Consiliul Fiscal. Estimarea reprezintă o deteriorare semnificativă față de creșterea de 1% anticipată anterior. În opinia privind prima rectificare bugetară din acest an, Consiliul Fiscal avertizează că economia a fost afectată de criza politică internă, de scumpirea energiei și de șocurile externe. Instituția consideră că deficitul bugetar ar putea fi menținut la ținta de 6,25% din PIB, însă atrage atenția asupra riscurilor legate de fondurile europene și de finanțarea cheltuielilor publice.

Economia României ar putea scădea cu 0,4% în 2026

Consiliul Fiscal arată, în opinia referitoare la proiectul primei rectificări bugetare din 2026, că perspectivele economice ale României s-au deteriorat față de estimările care au stat la baza construcției bugetului.

Potrivit prognozei CNSP din 29 octombrie 2026, evoluția PIB-ului real a fost revizuită de la o creștere de 1% la o contracție de 0,4%.

Consiliul Fiscal consideră că noua estimare este relativ prudentă și compatibilă cu evoluțiile recente ale economiei, fără să excludă posibilitatea unui rezultat mai slab.

Datele Institutului Național de Statistică arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după trei trimestre consecutive de contracții marginale.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea al acestui an.

Consiliul Fiscal explică faptul că reducerea consumului a contribuit la evoluția negativă a economiei, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populației.

Criza politică și scumpirea energiei au afectat economia

În documentul oficial, Consiliul Fiscal atrage atenția că situația economică a fost influențată atât de instabilitatea politică internă, cât și de evoluțiile internaționale.

Instituția consideră că prelungirea crizei politice a amplificat incertitudinea, a afectat apetitul pentru investiții și a îngreunat finanțarea statului.

„Rectificarea bugetară din acest an are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore. Această criză a creat multă incertitudine, a afectat în mod inerent evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare.”

La aceste probleme s-au adăugat scumpirea energiei și a materiilor prime, deprecierea leului și înăsprirea condițiilor monetare la nivel internațional.

Consiliul Fiscal avertizează că România trebuie să își păstreze credibilitatea în fața investitorilor și a agențiilor de rating, în condițiile în care finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice au devenit mai dificile.

Instituția subliniază că ajustarea deficitului în 2025 și 2026 a contribuit la evitarea unei retrogradări a ratingului suveran, însă continuarea consolidării fiscale rămâne esențială.

Deficitul bugetar ar putea fi menținut la 6,25% din PIB

În ciuda deteriorării perspectivelor economice, Consiliul Fiscal apreciază că există premise pentru atingerea țintei de deficit bugetar stabilite pentru 2026.

Potrivit proiectului de rectificare, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 130,3 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde de lei peste nivelul prevăzut inițial.

Ca pondere în PIB, ținta rămâne însă la 6,25%, în contextul majorării valorii estimate a PIB-ului nominal.

„Pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și ale evoluțiilor relevate de execuția pe primele 9 luni ale anului, există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ținta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri care au fost evocate în analiza Consiliului Fiscal.”

Datele privind execuția bugetară arată că, în primele nouă luni din 2026, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 3,81% din PIB.

Nivelul este inferior celui înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul reprezenta 5,31% din PIB.

Consiliul Fiscal atrage însă atenția că evaluarea situației trebuie să țină cont și de eventualele întârzieri la efectuarea unor plăți.

Fondurile europene reprezintă cel mai mare risc pentru buget

Unul dintre principalele avertismente formulate de Consiliul Fiscal privește capacitatea României de a atrage fondurile europene prevăzute în buget.

Instituția consideră că absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor de către Comisia Europeană reprezintă cea mai importantă sursă de risc pentru execuția bugetară din 2026.

La sfârșitul lunii septembrie, rata efectivă de absorbție a fondurilor din PNRR era de 54,9%, fără prefinanțări.

Pe componenta de granturi, rata de absorbție ajunsese la 63,8%, în timp ce pentru împrumuturi era de 36,4%.

Bugetul pentru 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, dintre care 6,5 miliarde de euro reprezentau granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi.

Consiliul Fiscal subliniază că încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6 este esențială pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit.

În situația în care anumite granturi nu sunt validate, cheltuielile realizate ar putea rămâne în sarcina bugetului național sau ar necesita alte surse de finanțare.

Mai mulți bani pentru pensii și sănătate la rectificarea bugetară

Proiectul de rectificare bugetară analizat de Consiliul Fiscal prevede suplimentarea fondurilor pentru mai multe ministere și instituții.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale urmează să primească 3,32 miliarde de lei în plus, în principal pentru echilibrarea bugetului de pensii.

Separat, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, pentru asigurarea continuității furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale.

Ministerul Sănătății beneficiază de o suplimentare netă de 72 de milioane de lei, iar Ministerul Afacerilor Interne primește 631,6 milioane de lei, inclusiv pentru plata pensiilor din decembrie și încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 1,47 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene.

Totodată, bugetele locale sunt suplimentate net cu 2,81 miliarde de lei, dintre care 2 miliarde de lei sunt destinate achitării plăților restante.

Consiliul Fiscal avertizează asupra riscului retrogradării ratingului României

Consiliul Fiscal atrage atenția că menținerea disciplinei bugetare este importantă pentru credibilitatea României pe piețele financiare internaționale.

Instituția subliniază că reducerea deficitului a contribuit până acum la evitarea unei retrogradări a ratingului suveran, dar blocarea procesului de consolidare fiscală ar putea avea consecințe importante.

„Ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a permis României să evite o retrogradare a riscului suveran de către principalele agenții de rating. Dar, dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă.”

Pe lângă dificultățile privind fondurile europene, Consiliul Fiscal identifică drept riscuri suplimentare eventualele șocuri externe, costurile de finanțare și obligațiile bugetare rezultate din litigii.

Instituția consideră necesară continuarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și a practicilor de optimizare fiscală, precum și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice.

În acest context, atingerea țintei de deficit de 6,25% din PIB rămâne posibilă, potrivit Consiliului Fiscal, dar depinde de evoluția veniturilor, de gestionarea cheltuielilor și de capacitatea României de a atrage fondurile europene programate.