Copiii preferă să vorbească cu ChatGPT decât cu părinții. Specialiștii explică de ce acest obicei poate deveni periculos

Copiii preferă să vorbească cu ChatGPT decât cu părinții. Specialiștii explică de ce acest obicei poate deveni periculos

SURSA FOTO: Concept Capital, realizat AI - tineri, copii, adolescenți, AI, ChatGPT, inteligenta artificiala

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 2 noiembrie 2026, 20:01

Inteligența artificială este folosită tot mai des de adolescenți pentru a discuta despre probleme personale, relații de familie și dificultăți emoționale. Platforme precum ChatGPT devin interlocutori la care tinerii apelează atunci când evită să vorbească despre propriile experiențe cu părinții. Specialiștii în sănătate mintală atrag atenția asupra riscurilor asociate înlocuirii sprijinului uman cu răspunsurile generate de un chatbot. Părinții sunt îndemnați să identifice motivele pentru care copiii preferă aceste conversații și să solicite ajutor specializat atunci când observă semne de suferință psihologică.

Inteligența artificială devine un interlocutor pentru adolescenții care evită discuțiile cu părinții

Inteligența artificială nu mai este utilizată de adolescenți exclusiv pentru rezolvarea temelor, căutarea informațiilor sau activitățile școlare, ci și pentru a primi sfaturi despre relațiile personale, conflictele familiale și problemele emoționale. Potrivit Click!, această schimbare ridică întrebări privind limitele utilizării tehnologiei și riscul dezvoltării unei dependențe emoționale de chatboturi.

Tinerii apelează la platforme precum ChatGPT pentru a discuta despre neînțelegerile cu părinții, dificultățile de integrare în grupurile sociale sau stările emoționale pe care le traversează. Posibilitatea de a primi răspunsuri în orice moment, fără teama unei reacții critice imediate, poate transforma chatbotul într-un interlocutor preferat în locul adulților din familie.

Adolescența presupune schimbări importante în dezvoltarea emoțională și în formarea identității personale. Dorința de independență, dificultatea exprimării sentimentelor și teama de a fi judecați pot determina unii tineri să caute răspunsuri în mediul digital.

Specialiștii avertizează însă că modul în care inteligența artificială formulează răspunsurile poate crea impresia unei înțelegeri emoționale autentice. Deși chatboturile pot utiliza un limbaj empatic și pot construi răspunsuri adaptate conversației, acestea nu au experiențe personale sau emoții și nu pot realiza o evaluare clinică a utilizatorului.

În cazul adolescenților care traversează perioade de vulnerabilitate psihologică, informațiile oferite de un asemenea sistem pot fi insuficiente, inadecvate sau chiar periculoase. Un răspuns formulat într-o manieră încurajatoare nu reprezintă automat o recomandare potrivită situației persoanei care solicită ajutor.

Moartea unui adolescent de 16 ani a declanșat un proces împotriva dezvoltatorului ChatGPT

Riscurile asociate utilizării chatboturilor pentru discutarea problemelor emoționale au intrat în atenția publicului internațional inclusiv în urma unui caz petrecut în Statele Unite, care a generat o dispută juridică privind responsabilitatea dezvoltatorilor de inteligență artificială.

Adam Raine, un adolescent american în vârstă de 16 ani, a murit prin suicid în aprilie 2025. Ulterior, părinții săi au deschis un proces împotriva companiei care dezvoltă ChatGPT, susținând că anumite conversații purtate de fiul lor cu chatbotul i-ar fi confirmat gândurile suicidare și ar fi contribuit la deteriorarea stării sale psihologice.

Familia a invocat în instanță conținutul interacțiunilor dintre adolescent și sistemul de inteligență artificială, solicitând stabilirea responsabilității companiei pentru presupusele deficiențe ale mecanismelor de protecție.

În urma mediatizării cazului, OpenAI a transmis condoleanțe familiei și a admis că sistemele de siguranță pot funcționa mai puțin eficient în cadrul unor conversații foarte lungi. Compania a anunțat, de asemenea, măsuri pentru îmbunătățirea protecției utilizatorilor.

Legătura de cauzalitate invocată de familie între conversațiile adolescentului cu chatbotul și decesul acestuia, precum și eventuala responsabilitate juridică a companiei, fac obiectul procedurilor judiciare. Acuzațiile formulate în proces nu reprezintă constatări definitive ale instanței.

Cum ar trebui să reacționeze părinții când descoperă că adolescentul discută probleme personale cu un chatbot

Părinții care află că adolescentul lor folosește frecvent inteligența artificială pentru a vorbi despre emoții, relații sau dificultăți personale sunt sfătuiți să evite interdicțiile imediate și reproșurile. O reacție exclusiv restrictivă poate determina copilul să se opună și să devină mai reticent în comunicarea cu familia.

Primul pas constă în identificarea motivelor pentru care adolescentul preferă conversațiile cu un chatbot. Părinții trebuie să înțeleagă dacă utilizarea acestuia este determinată de curiozitate, de dificultatea exprimării emoțiilor, de teama unei reacții negative sau de sentimentul că nu beneficiază de sprijinul persoanelor apropiate.

Frecvența discuțiilor cu inteligența artificială despre probleme emoționale nu demonstrează, în sine, existența unei tulburări psihologice. Totuși, acest comportament poate indica nevoia adolescentului de a fi ascultat, de a comunica mai mult sau de a primi sprijin într-un mediu în care se simte în siguranță.

O discuție deschisă, fără acuzații, le poate permite părinților să înțeleagă ce anume îl determină pe copil să caute răspunsuri în mediul digital. În acest context, este important ca adolescentul să cunoască diferența dintre un program care generează informații și un specialist în sănătate mintală.

Spre deosebire de un chatbot, un psiholog poate analiza dificultățile prezentate în contextul familial și social al persoanei, poate identifica semnale de alarmă și poate recomanda intervenții adaptate nevoilor individuale, în limitele competențelor profesionale.

Schimbările persistente de comportament pot indica necesitatea unei evaluări psihologice

Părinții trebuie să acorde atenție modificărilor de comportament care persistă și care pot indica existența unor dificultăți emoționale. Retragerea din activitățile sociale, anxietatea accentuată, tristețea prelungită sau alte manifestări de suferință psihologică justifică solicitarea unei evaluări de specialitate.

Consilierea psihologică nu este destinată exclusiv situațiilor de criză sau cazurilor în care există deja un diagnostic. Adolescenții pot beneficia de sprijin profesional și atunci când întâmpină probleme de adaptare, dificultăți în relațiile cu ceilalți sau situații personale pe care nu reușesc să le gestioneze.

În România funcționează organizații și asociații care oferă copiilor și adolescenților servicii gratuite de sprijin emoțional și consiliere psihologică. Accesul la aceste servicii depinde de programele disponibile și de condițiile de eligibilitate stabilite de fiecare organizație.

Asociația The Social Incubator a realizat o listă cu organizații care pot furniza sprijin psihologic și servicii de psihoterapie, disponibilă pe pagina dedicată programului „Unele uși”.

Atunci când există un pericol imediat pentru viața sau siguranța adolescentului, intervenția nu trebuie amânată până la obținerea unei programări la psiholog. În asemenea situații, părinții trebuie să solicite imediat ajutor prin serviciile de urgență.

ChatGPT poate oferi informații despre sănătatea mintală, dar nu poate înlocui consilierea psihologică

Inteligența artificială poate avea și utilizări practice pentru adolescenții care încearcă să înțeleagă anumite probleme emoționale sau să se pregătească pentru o discuție cu un specialist. Platformele AI pot furniza explicații generale despre anxietate, stres, dificultăți de adaptare și diferențele dintre reacțiile emoționale obișnuite și tulburările psihologice.

De exemplu, un adolescent poate folosi ChatGPT pentru a afla ce presupune o primă ședință de consiliere, ce tipuri de specialiști oferă sprijin psihologic sau ce întrebări poate adresa în cadrul unei consultații.

Aceste informații trebuie însă considerate orientative. Răspunsurile generate de un chatbot nu constituie diagnostice medicale, evaluări psihologice sau recomandări terapeutice individualizate.

Sistemele de inteligență artificială pot furniza informații eronate, pot interpreta incorect contextul unei situații și pot formula explicații aparent convingătoare, chiar dacă acestea nu sunt susținute suficient de date sau de dovezi științifice.

Un alt aspect important îl reprezintă protejarea informațiilor personale. Adolescenții trebuie să fie atenți la datele sensibile pe care le introduc în conversațiile cu platformele AI, inclusiv la detaliile despre sănătate, familie și experiențele private.

Verificarea informațiilor prin surse credibile și consultarea specialiștilor rămân necesare atunci când discuțiile privesc probleme psihologice sau situații care pot afecta sănătatea mintală.

Relația cu un specialist presupune evaluarea comportamentului și a contextului familial

Consilierea educațională și psihologică presupune mai mult decât formularea unor răspunsuri la întrebările adresate de adolescent. Specialistul urmărește comportamentul persoanei, analizează contextul familial și social și adaptează intervenția în funcție de dificultățile identificate.

Responsabilitatea profesională, evaluarea individuală și relația construită între specialist și adolescent reprezintă componente ale procesului de consiliere care nu pot fi reproduse integral printr-o conversație cu un algoritm.

Pentru unii adolescenți, inteligența artificială poate reprezenta primul mediu în care reușesc să formuleze întrebări despre probleme pe care le consideră dificil de discutat cu alte persoane. Specialiștii subliniază însă importanța menținerii comunicării cu părinții, cu adulții de încredere și, atunci când situația o impune, cu profesioniștii din domeniul sănătății mintale.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.