Medicamentele pentru ADHD ar putea reduce riscul de deces prematur. Ce arată un studiu realizat pe aproape 16 milioane de persoane
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Medicamente
Medicamentele pentru ADHD ar putea fi asociate cu un risc mai redus de deces prematur, potrivit unei analize publicate în revista științifică JAMA Network Open. Cercetătorii din Marea Britanie au examinat date provenite din 19 studii internaționale, care au inclus peste 15,9 milioane de participanți. Rezultatele indică un risc de mortalitate mai ridicat în rândul persoanelor diagnosticate cu această tulburare. Analiza evidențiază și o asociere între tratamentul medicamentos și reducerea riscului de deces, fără a demonstra o relație directă de cauzalitate.
Persoanele cu ADHD prezintă un risc mai ridicat de deces prematur
Medicamentele pentru ADHD ar putea avea un rol important în reducerea riscurilor asociate acestei tulburări, în condițiile în care o amplă analiză științifică indică diferențe semnificative de mortalitate între persoanele diagnosticate și cele care nu prezintă afecțiunea.
Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) nu afectează exclusiv capacitatea de concentrare sau controlul impulsurilor. Manifestările sale pot influența activitățile cotidiene, comportamentele individuale și gestionarea unor situații care implică riscuri pentru sănătate.
ADHD afectează aproximativ 5% dintre copii și 2,5% dintre adulți. Persoanele care trăiesc cu această tulburare pot întâmpina dificultăți în organizarea activităților, planificarea sarcinilor și menținerea atenției pentru perioade îndelungate.
Manifestările pot include uitarea unor programări, pierderea obiectelor personale sau dificultăți în controlul consumului de alcool. Deși asemenea episoade pot părea lipsite de consecințe importante, acumularea lor poate genera probleme pe termen lung.
Deficitul de atenție poate contribui la producerea accidentelor rutiere, în timp ce ratarea consultațiilor medicale poate întârzia diagnosticarea sau administrarea tratamentelor necesare. Totodată, dificultățile de control al impulsurilor pot îngreuna renunțarea la comportamentele nocive.
În situațiile cele mai grave, aceste vulnerabilități pot fi asociate cu un risc crescut de deces prematur, aspect analizat în mai multe cercetări privind sănătatea persoanelor cu ADHD.
Cercetătorii au analizat 19 studii internaționale, cu peste 15,9 milioane de participanți
O analiză publicată în JAMA Network Open a examinat asocierea dintre ADHD și mortalitatea generală, dar și riscurile de deces prin suicid, vătămări corporale sau cauze naturale.
Cercetarea a fost realizată de specialiști din instituții din Marea Britanie, care au reunit rezultatele a 19 studii publicate între 2012 și 2025.
Investigațiile inițiale au avut obiective de cercetare diferite și au inclus populații din Statele Unite, Canada, Suedia, Taiwan, Regatul Unit, Finlanda și Danemarca. Toate au urmărit însă relația dintre ADHD, tratamentele administrate și mortalitate.
În total, studiile au cuprins peste 15,9 milioane de participanți, un eșantion considerabil mai mare decât cel utilizat în mod obișnuit într-o singură cercetare.
Reunirea datelor din mai multe investigații permite identificarea unor tendințe statistice care ar putea fi dificil de observat în studii individuale. De asemenea, această metodă reduce probabilitatea ca anumite rezultate să fie explicate exclusiv prin variații întâmplătoare.
Analizele sistematice și meta-analizele sunt utilizate pentru compararea rezultatelor disponibile, identificarea tendințelor comune și examinarea diferențelor dintre cercetări.
Pentru calcularea riscurilor de mortalitate, autorii au utilizat datele provenite din 12 dintre cele 19 studii. Au fost comparate statisticile privind decesele înregistrate în rândul persoanelor cu ADHD cu cele aferente participanților fără această tulburare.
Riscul de deces din orice cauză a fost cu 70% mai mare în rândul persoanelor cu ADHD
Rezultatele analizei indică diferențe importante între cele două categorii de participanți și evidențiază riscurile de sănătate asociate ADHD, inclusiv în contextul diagnosticării și tratării insuficiente a tulburării.
Potrivit datelor reunite, persoanele cu ADHD au prezentat un risc de deces din orice cauză cu 70% mai ridicat comparativ cu persoanele fără această afecțiune.
Diferențele au fost observate și în cazul unor categorii specifice de mortalitate. Riscul de deces prin suicid a fost cu 90% mai mare în rândul participanților cu ADHD.
În ceea ce privește decesele provocate de vătămări corporale, indiferent dacă acestea au fost accidentale sau intenționate, riscul a fost cu 50% mai ridicat.
Cercetătorii au identificat și o creștere de 30% a riscului de deces din cauze naturale în rândul persoanelor diagnosticate cu ADHD.
Aceste rezultate sunt, în general, comparabile cu cele ale unei analize științifice anterioare. Există însă o diferență în privința mortalității din cauze naturale, pentru care cercetarea precedentă nu identificase dovezi privind un risc crescut asociat ADHD.
Autorii noii analize consideră că diferența ar putea proveni din includerea unor cercetări mai recente sau din particularitățile studiilor și ale metodelor statistice utilizate.
„Această diferență poate reflecta includerea unor studii publicate mai recent sau diferențe în studiile și estimările efectelor incluse”, sugerează autorii studiului.
Tratamentul medicamentos pentru ADHD, asociat cu un risc mai redus de mortalitate
O altă componentă a cercetării a urmărit relația dintre administrarea medicamentelor prescrise pentru ADHD și riscul de deces în rândul persoanelor diagnosticate cu această tulburare.
Datele analizate indică faptul că tratamentul medicamentos este asociat cu o reducere a riscului de mortalitate din orice cauză.
Cercetarea nu stabilește însă diferențe între efectele diverselor medicamente utilizate în tratarea ADHD. În practica medicală, stimulentele se numără printre principalele categorii de medicamente prescrise pentru controlul simptomelor.
Autorii precizează că metodologia utilizată nu permite demonstrarea unei relații directe de cauză și efect.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că ADHD determină în mod direct creșterea mortalității și nici că administrarea medicamentelor produce, prin ea însăși, reducerea riscului de deces.
Constatările descriu asocieri statistice identificate în populațiile studiate, fără a stabili mecanismele prin care apar diferențele de mortalitate.
Diferențele dintre țări și accesul la servicii medicale pot influența rezultatele
Cercetătorii au identificat variații importante între studiile incluse în analiză, ceea ce impune interpretarea rezultatelor în raport cu particularitățile fiecărei populații.
Printre factorii care ar putea explica aceste diferențe se numără distribuția participanților în funcție de sex, particularitățile culturale și accesul la serviciile de asistență medicală din țările analizate.
De asemenea, modificările intervenite în ultimul deceniu în diagnosticarea și gestionarea ADHD ar putea influența rezultatele cercetărilor publicate în perioade diferite.
Autorii atrag atenția că valorile statistice rezultate din combinarea studiilor nu trebuie considerate identice pentru toate persoanele diagnosticate cu ADHD, indiferent de țară sau de condițiile individuale.
„Estimările cumulate ar trebui interpretate ca asocieri medii între diverse populații și contexte de studiu, mai degrabă decât ca fiind universal aplicabile”, notează autorii cercetării.
În evaluarea riscurilor de mortalitate, specialiștii subliniază și importanța condițiilor sociale și a accesului la îngrijire medicală, care pot influența starea de sănătate a persoanelor cu ADHD.
„Dovezile actuale sugerează că există mai mulți factori care pot crește riscul de mortalitate la persoanele cu ADHD, ceea ce întărește importanța sprijinului pentru gestionarea riscurilor pentru sănătate în cadrul acestei populații și atenția acordată abordării factorilor structurali determinanți ai stării de sănătate precare, resimțiți în mod disproporționat de persoanele cu ADHD”, conchid autorii studiului.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.