Analiză Fundația Dacia pentru România: 83% dintre ONG-urile consultate indică mediul familial și comunitatea de proveniență printre principalele cauze ale accesului inegal la oportunități, iar educația este una dintre cele mai stringente probleme

Fundația Dacia pentru România alocă încă un 1 milion de euro în soluții care sprijină mobilitatea socială și anunță câștigătorii programului de granturi Mobilitatea Contează 2 

 

12 octombrie 2026. Fundația Dacia pentru România anunță câștigătorii celei de-a doua ediții a programului de granturi „Mobilitatea contează”, care dispune de un buget de până la 1 milion de euro pentru proiecte care facilitează accesul la educație, piața muncii și cultură. În total, 28 de organizații neguvernamentale primesc finanțare: 10 ONG-uri prin linia de Continuitate, dedicată consolidării unor proiecte susținute la prima ediție, și 18 prin linia Apel deschis – organizații noi în program.

 

În primul an al programului „Mobilitatea contează”, 35 de organizații finanțate au lucrat direct cu 13.500 de beneficiari și au testat soluții pentru înlăturarea unor bariere extrem de variate în calea mobilității sociale, grupate în trei categorii – acces la educație, la piața muncii și la cultură. Fundația Dacia pentru România a realizat și o analiză a fenomenului mobilității sociale, din perspectiva societății civile, la care au participat 30 dintre cele 35 de organizații partenere, în lunile august-septembrie. 

 

„Decizia de a continua investiția în programul «Mobilitatea contează» este parte din misiunea Fundației Dacia pentru România de a inspira și susține o societate incluzivă. Mobilitatea înseamnă, pentru noi, să ai posibilitatea de a ajunge dintr-un loc în altul, ceea ce numim mobilitate fizică, dar și să ai acces la educație, la un parcurs profesional, la cultură și, în cele din urmă, să ai șansa de a-ți construi o viață mai bună, adică mobilitate socială. Continuăm să susținem organizațiile care, inovând, transformă această misiune în soluții concrete pentru oameni și comunități din întreaga țară”, declară Adrian Curaj, Președintele Consiliului Director al Fundației Dacia pentru România.

„Prin susținerea Fundației Dacia pentru România, Dacia contribuie la înlăturarea barierelor de mobilitate care limitează accesul oamenilor la educație, la muncă și la viața comunității. Ca finanțator, urmărim impactul pe care aceste proiecte îl au în viața oamenilor și capacitatea lor de a produce schimbări durabile. Rezultatele primei ediții ne încurajează să consolidăm acest demers, pentru ca tot mai multe persoane să aibă resursele necesare pentru a merge mai departe și a-și atinge potențialul”, declară Mihai Bordeanu, Managing Director, Dacia Brand SEE & Country Head România, în calitate de reprezentant al finanțatorului Fundației.

Mediul în care te naști și crești poate influența accesul la oportunități

Rezultatele cercetării trebuie privite în contextul diversității proiectelor susținute în prima ediție „Mobilitatea contează”. Cele 35 de organizații finanțate au derulat intervenții pe cele trei direcții ale programului – acces la educație, piața muncii și cultură – pentru categorii foarte diferite de beneficiari: de la persoane cu dizabilități (intelectuale, motorii, deficiențe de auz) și victime ale traficului de persoane, până la elevi care învață în clase simultane sau tineri din licee tehnologice. Firesc, nevoile identificate și soluțiile propuse diferă: pentru unele proiecte, prioritatea este autonomia, pentru altele, accesul la educație, orientarea profesională sau construirea unui parcurs către un loc de muncă. Dincolo însă de zona geografică, profilul beneficiarilor sau tipul intervenției, răspunsurile organizațiilor scot la iveală și o serie de elemente comune. 

„Datele din teren ne arată cât de complexe și interconectate sunt barierele cu care se confruntă oamenii, dar și cât de important este să construim soluțiile împreună. Prin cea de-a doua ediție «Mobilitatea contează», continuăm intervențiile care au demonstrat că pot produce schimbare și aducem alături de noi organizații și soluții noi care înlătură bariere în calea accesului la educație, piața muncii și cultură – axele noastre prioritare. Credem că România se mișcă atunci când oamenii au resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a-și construi propriul drum și a-și atinge propriul potențial”, declară Cătălina Murariu, Director Executiv al Fundației Dacia pentru România.

 

82,8% dintre organizațiile consultate indică mediul familial sau comunitatea de proveniență printre principalele cauze ale barierelor de mobilitate fizică și socială cu care se confruntă beneficiarii lor. Accesul limitat la educație și formare, lipsa resurselor financiare și discriminarea sau stigmatizarea sunt identificare și ele drept cauze ale barierelor de 69% dintre ONG-uri.

 

Datele conturează o realitate în care barierele nu apar izolat, ci se suprapun: locul și mediul în care o persoană crește pot influența resursele pe care le are la dispoziție, educația la care are acces, rețeaua de sprijin pe care se poate baza și, mai departe, oportunitățile pe care le poate valorifica.

Educația este cea mai urgentă nevoie, dar nu poate produce singură schimbarea

Sprijinul educațional și accesul la formare reprezintă principala nevoie identificată de 79,3% dintre ONG-uri, urmate de dezvoltarea unei rețele de sprijin și conectarea cu comunitatea (69%). Răspunsurile evidențiază nevoia de a continua educația prin orientare profesională, dezvoltare personală și abilități de viață independentă, astfel încât cunoștințele dobândite să se transforme în autonomie și oportunități concrete de muncă.

75,9% dintre ONG-uri consideră parteneriatele dintre organizații, companii și instituții publice printre intervențiile cu cel mai mare impact asupra mobilității sociale, iar 72,4% indică dezvoltarea rețelelor și comunităților de sprijin drept prioritară. Datele arată cât de important este ca resursele oferite unei persoane să fie susținute de o comunitate care o ajută să valorifice oportunitățile.

Analiza completă și concluziile organizațiilor participante în prima ediție „Mobilitatea contează” este disponibilă AICI.

Acces și autonomie: unde am ajuns, în primul an „Mobilitatea contează”

Dincolo de identificarea barierelor și nevoilor din comunități, organizațiile au fost invitate să descrie schimbările observate ca rezultat al proiectelor finanțate în prima ediție.

Răspunsurile converg în jurul a patru direcții: creșterea încrederii și autonomiei, integrarea educațională și profesională, reducerea izolării și dezvoltarea abilităților practice. 

Beneficiarii au căpătat mai multă încredere în propriile capacități, au devenit mai independenți în luarea deciziilor și mai orientați către acțiune și viitor. 78 de persoane cu dizabilități intelectuale din județele Neamț, Argeș și Gorj au participat la antrenamente regulate, competiții și evenimente sportive alături de comunitate. 40 de seniori din Iași au participat la evenimente culturale, proiecții de film, ateliere de expresie scenică și pictură, iar lucrările lor au fost expuse public în cadrul unei expoziții.

„Mobilitatea contează 2”: proiecte care își continuă parcursul, spațiu pentru soluții noi

Această perspectivă se regăsește și în modul în care Fundația Dacia pentru România a construit cea de-a doua ediție a programului, alocând un buget de până la 1 milion de euro în proiecte care înlătură bariere din calea accesului la educație, piața muncii și cultură. În prima ediție, programul a finanțat 35 de organizații și proiecte care au ajuns la peste 13.500 de beneficiari la nivel național. 

În ediția 2026–2027, 28 de ONG-uri vor beneficia de finanțare. 10 organizații primesc finanțare prin linia Continuitate, cu un buget de până la 300.000 de euro, pentru a dezvolta și extinde intervenții care au demonstrat rezultate în prima ediție. Alte 18 organizații au fost selectate prin Apelul deschis, cu un buget de până la 700.000 de euro, aducând în program soluții și intervenții noi. Lista cu cele 28 proiecte susținute este disponibilă aici.

 

În următoarele 12 luni, proiectele vor ajunge la peste 15.000 de beneficiari din comunități din întreaga țară, contribuind la eliminarea unor bariere concrete de mobilitate fizică și socială și la facilitarea accesului la educație, piața muncii și cultură. 

 

Despre Fundația Dacia pentru România 

 

Fundația Dacia pentru România (FDpR) este o organizație non-profit autonomă, sponsorizată de Automobile Dacia, lansată în aprilie 2025. FDpR inspiră și susține o societate incluzivă, facilitând mobilitatea fizică și socială pentru persoanele care au nevoie de resurse și soluții de mobilitate pentru a-și valorifica potențialul și pentru o mai bună calitate a vieții.Viziunea Fundației este o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul. Pentru a-și onora viziunea, acționează de-a lungul a trei axe prioritare: accesul la educație, la piața muncii și la cultură. 

 

FDpR face mobilitatea posibilă sprijinind organizații și proiecte care au acoperire locală, regională sau națională, care abordează mobilitatea fizică și socială dintr-o perspectivă inovatoare și care au un impact și o relevanță dovedite în comunitățile pe care le deservesc.

 

Mai multe informații despre FDpR: 

https://fundatiadaciapentruromania.ro  

https://www.facebook.com/fundatiadaciapentruromania  

https://www.linkedin.com/company/fundatiadaciapentruromania    

 

Despre Dacia

 

Înființată în anul 1966, Dacia este cel mai important constructor de automobile din România, liderul pieței auto locale şi cel mai important exportator, având o contribuţie semnificativă la Produsul Intern Brut al țării şi un efect structurant la nivelul economiei naționale prin intermediul rețelei ample de furnizori. Devenită marcă a Renault Group începând din anul 1999, Dacia oferă vehicule simple, robuste și fiabile, cu cel mai bun raport calitate/echipamente/preț și adaptate nevoilor şi stilurilor de viață ale unor categorii largi de clienți. Împărtășind aceleași valori și același scop: să facă mobilitatea mai accesibilă, un element esențial pentru independență, acces la oportunități și integrare socială, Dacia susține activitatea Fundației Dacia pentru România în misiunea sa de a oferi tuturor șansa la mobilitate fizică și socială.

 

Contact presă: 

 

Cristina Lica, Communication Director, cristina.lica@clsmedia.ro, 0740.051.749

Ana Iliescu, Communication Manager, ana.iliescu@clsmedia.ro, 0742.076.400

 

***

 

ONG-uri câștigătoare ale programului de granturi „Mobilitatea contează”

 

Linia Continuitate – 10 organizații

 

1. Asociația All Grow – intervenție educațională în comunități rurale, unde elevii învață în clase simultane și se confruntă cu un acces redus la resurse și oportunități educaționale (în România, peste 100.000 de elevi studiază în astfel de condiții)
2. Asociația The Da Vinci System – oferă acces la știință și promovarea ei în rândul copiilor; schimbare a mentalității rigide că știința nu e pentru toți sau că ține de un talent aparte
3. Fundația Noi Orizonturi (FNO) – Clubul Familiei, o inițiativă de inovație socială care facilitează mobilitatea socială timpurie, oferind părinților din comunități vulnerabile acces la resurse educaționale esențiale. Una dintre cele mai frecvente, dar insuficient tratate cauze ale inegalității educaționale: implicarea redusă a părinților în educația timpurie 
4. Asociația Eliberare – urmărește integrarea profesională informată de traumă pentru supraviețuitorii traficului de persoane
5. Asociația Autism Voice – o intervenție integrată și scalabilă, „Work Aid Kit – Mobilitate pentru Integrare” pentru persoanele neurodivergente (autism, ADHD, dislexie, tulburări obsesiv-compulsive, s.a.), cu scopul integrării pe piața muncii 
6. Asociația Civic Arieș – construcția unui set de instrumente de orientare în carieră unic în România, pentru combaterea crizei naționale a potențialului uman risipit
7. Asociația Innovation Education Lab-AFH – urmărește reducerea riscului de abandon școlar și creșterea mobilității educaționale și sociale în rândul tinerilor din comunități vulnerabile 
8. Asociația Go-Ahead – crearea unui HUB de mobilitate educațională și profesională pentru elevi din zone cu rată ridicată de abandon școlar, din liceele tehnologice
9. Asociația Junior Achievement of România – răspunde problemei mobilității educaționale și profesionale reduse a elevilor din mediul rural și urban, cu accent pe tranziția dificilă de la gimnaziu către liceu sau înspre rute tehnice relevante pentru piața muncii
10. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară – oferă servicii integrate și măsuri de intervenție imediată pentru femei și copii victime ale violenței domestice 

 

Linia Apel deschis – 18 organizații

 

1. 1. Asociația Animest – oferă acces la cultură și la exprimare emoțională în comunități vulnerabile, rurale și mic-urbane, în mod deosebit către copii și tineri cu dizabilități senzoriale și neurodivergență
   2. Propark Fundația pentru Arii Protejate – oferă acces la educație pentru copiii din comunele defavorizate din vecinătatea ariilor protejate, comunități rurale izolate unde copiii au acces limitat la resurse educaționale moderne
   3. Fundația Leaders – implementează un program de AI Readiness în 10 orașe, prin care 1.200 de liceeni își vor evalua competențele digitale și nivelul de familiaritate cu inteligența artificială, primind un profil individual al competențelor
   4. Asociația FDP Protagoniști în Educație – dezvoltarea unui hub educațional, un spațiu de învățare sigură și incluzivă prin ateliere nonformale, un spațiu suportiv de discuție, învățare, rampă de acces către liceu pentru adolescenți cu CES sau din medii vulnerabile

• Asociația Îngrijire Acasă – în curs de confirmare – urmărește creșterea accesului la viața culturală și comunitară pentru 60 de persoane vârstnice cu mobilitate redusă și risc de izolare socială din Brașov

• Asociația HEARTH – creează un program intergenerațional care aduce împreună 20–30 de seniori și 20–30 de studenți, pentru a construi conexiuni și empatie prin artă și povești personale.

1. 1. Asociația One World Romania – implementează un model integrat care folosește filmul documentar ca instrument de educație, dialog și incluziune

• Asociația Carpaterra – implementează un program anual de educație culturală nonformală și mobilitate culturală destinat unui grup de minim 40 de tineri cu vârste între 12 și 19 ani, proveniți din comunități vulnerabile

• Filiala Asociației Se Poate – dezvoltă un program dedicat tinerilor cu oportunități reduse din județul Teleorman, în special celor din mediul rural, cărora le oferă acces la experiențe culturale și activități de educație non-formală

• Asociația Nord – dezvoltă un program cultural desfășurat exclusiv în Darabani pentru a combate izolarea culturală prin transformarea instituțiilor locale inerte în spații active de educație non-formală

• Asociația Romanian Space Initiative – implementează un program de mobilitate educațională și vocațională pentru elevii de liceu din comunități mici 

• Asociația Copii Pentru Viitor – oferă acces copiilor din comunități vulnerabile din Valea Jiului și din zone rurale din județele Hunedoara, Ialomița, Giurgiu și Tulcea la activități de educație non-formală și dezvoltare personală

• Asociația Create.Act.Enjoy – dezvoltă un program anual de intervenții culturale participative desfășurat în cadrul Secțiilor Clinice Psihiatrie I și III ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, destinat pacienților internați și personalului medical

• Asociația Carusel – crearea unui centru comunitar de tip low-threshold care combină, sub același acoperiș, servicii sociale și de consiliere cu un spațiu de socializare și apartenență, completat de activități săptămânale de outreach în zonele frecventate de migranți 

• Asociația Com.Pass pentru Comunitate – implementarea unui model integrat de mentorat și educație nonformală

• Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Initiațive Etice și Solidare – activarea patrimoniului alimentar: activități de explorare locală, educație bazată pe loc, ateliere gastronomice și artistice, expoziții itinerante și mese comunitare

• Fundația The Duke of Edinburgh’s International Award Romania – dezvoltarea și pilotarea unui model inovator de mobilitate educațională, care combină autocunoașterea, mentoratul comunitar, învățarea prin experiență și reflecția personală 
• Asociația Potaissa Art – formarea a 30 de tineri ca fotografi-autori, prin academii de fotografie, public speaking și educație non-formală, prin mentorat și prin drumeții foto în două arii naturale protejate – situl Natura 2000 Pajiștile Balda-Frata și Rezervația faunistică Borca