Insolvențele cresc în România, în timp ce la nivel mondial sunt așteptate scăderi în 2027. Inflația, dobânzile și criza politică pun presiune pe firme

Insolvențele companiilor din România ar putea crește cu 10% în 2026 și cu încă 8% în 2027, potrivit estimărilor economiștilor Atradius. Evoluția plasează țara printre piețele europene cele mai afectate, în condițiile în care inflația ridicată, presiunile fiscale, dobânzile mari și incertitudinile politice continuă să afecteze mediul de afaceri și încrederea companiilor.

Insolvențele companiilor din România ar putea crește cu 10% în 2026 și cu încă 8% în 2027. Suntem printre țările europene cu cele mai mari creșteri

Insolvențele companiilor din România sunt estimate să crească cu 10% în 2026, de două ori mai rapid decât avansul prognozat la nivel mondial. România se numără printre puținele economii în care numărul firmelor insolvabile ar urma să crească și în 2027, pe fondul inflației ridicate, al presiunilor fiscale și al incertitudinilor politice.

La nivel global, insolvențele sunt estimate să crească cu 5% în 2026 comparativ cu anul precedent, scrie profit.ro. Companiile continuă să se confrunte cu prețuri ridicate la energie, costuri mari de producție, tensiuni comerciale și condiții de finanțare mai restrictive, potrivit economiștilor Atradius, companie care furnizează asigurări de credit comercial.

“Mediul de afaceri rămâne dificil, întrucât persistă costurile ridicate ale factorilor de producție și tensiunile comerciale. Ne așteptăm în continuare la o creștere a insolvențelor în 2026, pe baza datelor deja înregistrate și a estimărilor noastre pentru restul anului”, spune Theo Smid, economist senior la Atradius și unul dintre autorii raportului Insolvency Outlook.

În Europa, numărul insolvențelor este așteptat să crească, în medie, cu aproximativ 2% în acest an. Cele mai mari avansuri sunt prognozate în Elveția, unde creșterea ar urma să ajungă la 23%, România, cu 10%, precum și Irlanda și Franța, cu câte 6%.

La polul opus, cele mai importante scăderi sunt estimate în Danemarca, de 22%, Norvegia, de 9%, Suedia, de 4%, și Marea Britanie, de 3%.

Inflația și criza politică afectează mediul de afaceri din România

Economiștii Atradius explică evoluția negativă din România prin combinația dintre inflația ridicată, reducerea cheltuielilor publice și incertitudinile generate de criza politică. Acești factori afectează consumul, activitatea companiilor și încrederea mediului de afaceri.

“În România, economia s-a contractat, întrucât inflația ridicată a erodat cheltuielile de consum, iar cheltuielile publice au fost reduse pentru a diminua deficitul bugetar semnificativ.

Mai mult, criza politică actuală a amplificat incertitudinea privind politicile publice și contribuie la întârzieri în alocarea fondurilor europene. Drept urmare, mediul de afaceri este afectat negativ, fapt reflectat de o deteriorare pronunțată a încrederii în rândul companiilor”, conform raportului Atradius.

Prognoza pentru următorii ani indică faptul că presiunile asupra firmelor românești nu vor dispărea rapid. Continuarea măsurilor de ajustare fiscală și posibilele întreruperi sau schimbări ale politicilor publice ar putea menține creșterea economică la un nivel moderat.

În același timp, inflația și dobânzile sunt estimate să rămână printre cele mai ridicate din Europa de Est, ceea ce ar putea îngreuna accesul companiilor la finanțare și capacitatea acestora de a-și susține activitatea.

Insolvențele ar putea scădea la nivel mondial în 2027, dar România ar urma să înregistreze o nouă creștere

Pentru 2027, economiștii Atradius estimează o reducere a insolvențelor cu 4% la nivel global și cu 5% în Europa. Totuși, “semnele unei normalizări” ar urma să devină vizibile abia în a doua jumătate a anului.

Potrivit raportului, prognoza pleacă de la premisa că firmele cele mai vulnerabile vor ieși de pe piață până la începutul anului 2027. Companiile care vor continua să funcționeze vor trebui să își ajusteze costurile, mecanismele de finanțare și strategiile de stabilire a prețurilor pentru a face față unui mediu economic caracterizat prin cheltuieli mai ridicate.

Raportul subliniază că reducerea numărului de insolvențe nu va fi determinată neapărat de o îmbunătățire semnificativă a economiei, ci mai ales de capacitatea firmelor rămase pe piață de a se adapta.

“Anticipăm o creștere (semnificativă – n.r.) a insolvențelor doar pe două piețe europene – Danemarca și România – însă din motive foarte diferite.

În Danemarca, scăderea bruscă a insolvențelor în 2026 nu pare a fi explicată pe deplin de fundamentele macroeconomice. Prin urmare, ne așteptăm ca numărul insolvențelor să crească ușor față de nivelul actual, ceea ce va duce la o majorare per ansamblu pentru întregul an 2027.

Pe de altă parte, în România, preconizăm o creștere a insolvențelor pe fondul presiunilor persistente asupra mediului de afaceri.

Având în vedere necesitatea continuării măsurilor de ajustare fiscală și posibila discontinuitate în politicile publice cauzată de criza politică actuală, ne așteptăm ca creșterea economică să rămână temperată. Mai mult, se estimează că inflația și ratele dobânzilor vor rămâne printre cele mai ridicate din Europa de Est”, precizează economiștii Atradius.

România ar putea avea cea mai mare creștere a insolvențelor anul viitor

Pentru România, prognoza indică o creștere a insolvențelor cu 8% în 2027, cel mai ridicat procent dintre economiile analizate. Creșteri semnificative mai sunt estimate doar în Danemarca și Singapore, unde numărul insolvențelor ar urma să avanseze cu câte 7%.

În celelalte țări incluse în raport, economiștii anticipează fie scăderi ale insolvențelor, fie creșteri limitate, de 1-3%. În restul Europei, nivelul acestora este așteptat să rămână, în general, stabil în 2027 față de anul precedent.

“Acest lucru reflectă fie o reziliență la șocurile globale în anumite țări – precum Belgia, Italia, Portugalia, Polonia și Spania -, fie o stabilizare la niveluri mai ridicate, cum este cazul Elveției, unde considerăm că modificările aduse legislației privind insolvența vor avea efecte de durată”, se arată în raport.

În cazul Elveției, creșterea puternică a insolvențelor a început încă din 2025, când numărul acestora a urcat cu 30% față de 2024. Evoluția a fost pusă pe seama modificărilor aduse legislației privind falimentul, ale căror efecte sunt așteptate să se mențină și în perioada următoare.