Românii ar putea plăti mai puțin la facturile de energie. Ministrul explică ce măsuri sunt analizate pentru sezonul rece

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat prioritățile instituției pentru sezonul rece 2026–2027, după aprobarea măsurilor guvernamentale privind alimentarea cu electricitate și gaze naturale. Autoritățile vor monitoriza funcționarea sistemului energetic în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Oficialul a explicat și ce măsuri sunt analizate pentru reducerea facturilor consumatorilor și a costurilor suportate de industrie. Totodată, a prezentat calendarul investițiilor de la Mintia, Iernut și Neptun Deep, care ar urma să contribuie la creșterea capacității energetice a României.

Facturile la energie și alimentarea consumatorilor, printre prioritățile Ministerului Energiei pentru iarna 2026–2027

Facturile la energie și asigurarea continuității alimentării cu electricitate și gaze naturale se află printre principalele priorități ale ministrului Dumitru Chisăliță, care a preluat conducerea instituției într-o perioadă marcată de stare de alertă energetică și de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere.

În primul interviu scris acordat după preluarea mandatului, publicat de Mediafax, ministrul tehnocrat a explicat că pregătirea sistemului pentru sezonul rece a reprezentat una dintre primele preocupări. Dumitru Chisăliță este expert tehnic judiciar în domeniul gazelor naturale, consultant în energie, eficiență și politici energetice, fost director general și președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, profesor universitar și fost președinte al Asociației Energia Inteligentă.

La 30 octombrie, Guvernul a aprobat măsurile propuse de ministru pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, precum și constituirea Comandamentului energetic de iarnă. Structura va permite monitorizarea comună a sistemelor de electricitate și gaze naturale, identificarea dificultăților și stabilirea intervențiilor operative.

Programul urmărește asigurarea combustibililor, disponibilitatea centralelor, pregătirea rețelelor și a echipelor de intervenție, precum și continuitatea alimentării sistemelor de termoficare. Coordonarea celor două sectoare este necesară în special în perioadele de ger, când crește simultan consumul de gaze pentru încălzire și producerea electricității.

Ministrul a precizat că pregătirea sezonului rece trebuie corelată cu evoluția investițiilor energetice, motiv pentru care a efectuat vizite la Cernavodă și Iernut, unde a discutat cu echipele implicate despre stadiul proiectelor și etapele următoare.

Reducerea facturilor la curent și gaze depinde de costurile sistemului și de capacitatea de finanțare

Măsurile pentru reducerea facturilor la energie electrică și gaze naturale trebuie să țină cont de veniturile consumatorilor, de costurile din sistemul energetic și de posibilitățile de finanțare, potrivit ministrului Energiei.

Dumitru Chisăliță a explicat că protejarea gospodăriilor vulnerabile trebuie însoțită de intervenții care contribuie la reducerea costurilor de producție și furnizare. În cazul gazelor naturale, cadrul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2026, cu modificările ulterioare, se aplică pentru consumul clienților casnici până la 31 martie 2027.

Pentru perioada următoare, autoritățile vor trebui să analizeze evoluția pieței, suportabilitatea facturilor și resursele financiare disponibile.

În sectorul electricității, creșterea producției disponibile, dezvoltarea rețelelor și utilizarea eficientă a capacităților de stocare pot contribui la diminuarea presiunii asupra prețurilor, în special în orele de consum maxim. Investițiile în eficiență energetică pot reduce cantitatea de energie necesară pentru menținerea aceluiași nivel de confort sau de producție.

Ministrul a atras atenția și asupra costurilor suportate de industrie. Contractele pe termen mediu și lung pot limita expunerea companiilor la fluctuațiile zilnice ale pieței, în timp ce investițiile în producție proprie și eficiență energetică pot contribui la menținerea competitivității.

„Orice măsură trebuie evaluată prin efectul real asupra consumatorului și prin costurile pe care le presupune pentru economie”, a declarat ministrul Energiei.

România își va evalua permanent necesarul de electricitate și gaze. Pot apărea presiuni în orele de consum ridicat

Asigurarea necesarului de energie electrică și gaze naturale în sezonul rece presupune evaluarea disponibilității resurselor în fiecare etapă a iernii, deoarece un bilanț favorabil pentru întreaga perioadă nu exclude apariția unor dificultăți punctuale.

Dumitru Chisăliță a explicat că riscurile cresc atunci când temperaturile scăzute coincid cu o producție redusă din surse regenerabile și cu indisponibilitatea unor centrale electrice.

Pentru electricitate, autoritățile urmăresc producția efectiv disponibilă, rezervele sistemului și capacitatea de schimb cu statele vecine. Interconectările contribuie la securitatea aprovizionării, însă disponibilitatea importurilor depinde și de situația energetică regională.

În cazul gazelor naturale, evaluările includ producția internă, cantitățile înmagazinate, sursele suplimentare de aprovizionare și capacitatea zilnică de extracție și transport. Gestionarea stocurilor trebuie să asigure resurse suficiente pe întregul sezon, inclusiv în februarie și martie.

Ministrul a subliniat importanța coordonării dintre instituții și operatori, astfel încât eventualele dificultăți să fie identificate înainte de a afecta alimentarea consumatorilor.

„Acesta este rolul coordonării operative dintre instituții și operatori: să actualizeze permanent evaluările și să permită intervenția din timp. Prioritatea mea este menținerea continuității alimentării, pe baza unor scenarii prudente și a resurselor efectiv disponibile”, a mai precizat Chisăliță,

Centrala Mintia a sincronizat prima turbină de 575 MW. Testele pentru a doua sunt programate în decembrie

Proiectul energetic de la Mintia a înregistrat o nouă etapă de dezvoltare la 15 octombrie 2026, când prima turbină pe gaze naturale a fost sincronizată cu Sistemul Electroenergetic Național.

Potrivit ministrului Energiei, turbina are o capacitate instalată de 575 MW, iar programul de teste a fost corelat cu vârful de consum din timpul serii.

Pentru a doua turbină, care are aceeași capacitate instalată de 575 MW, calendarul comunicat prevede începerea testelor la jumătatea lunii decembrie.

Dumitru Chisăliță a precizat că aportul efectiv al centralei va crește în funcție de rezultatele testelor și de parcurgerea procedurilor de punere în funcțiune.

Centrala Iernut, de 430 MW, ar urma să intre în operare comercială până la finalul primului semestru din 2027

Lucrările la centrala electrică de la Iernut au fost analizate de ministrul Energiei în timpul vizitei efectuate la 31 octombrie, când au fost evaluate activitățile coordonate de Romgaz, în calitate de antreprenor general.

Noua centrală are o capacitate de 430 MW, iar etapele următoare includ pregătirea și desfășurarea testelor tehnice necesare punerii în funcțiune.

Conform evaluărilor prezentate ministrului, sincronizarea cu rețeaua electrică națională este estimată cel târziu în primul trimestru al anului 2027.

Intrarea în operare comercială este prevăzută până la sfârșitul primului semestru din 2027, termenele fiind condiționate de finalizarea lucrărilor și a verificărilor tehnice.

Neptun Deep ar putea începe producția de gaze în prima jumătate a anului 2027

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră se află într-o etapă avansată de dezvoltare, iar OMV Petrom și Romgaz estimează începerea producției de gaze naturale în prima jumătate a anului 2027.

Dumitru Chisăliță a precizat că raportarea OMV Petrom din 29 octombrie indică instalarea platformei de producție, finalizarea a opt sonde și realizarea conductei către țărm.

La atingerea nivelului de producție planificat, întregul proiect ar urma să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual.

Ministrul a explicat că acest volum va fi atins gradual, după începerea exploatării. În planificarea sistemului energetic, contribuția proiectului va trebui luată în calcul pe măsură ce gazele naturale devin efectiv disponibile.

Ministerul Energiei cere accelerarea investițiilor și respectarea termenelor asumate

Finalizarea proiectelor energetice majore presupune identificarea etapelor care pot întârzia lucrările și îmbunătățirea coordonării dintre companiile beneficiare, executanți și autoritățile competente.

Dumitru Chisăliță a explicat că vizitele efectuate la Cernavodă și Iernut au urmărit evaluarea directă a proiectelor, împreună cu reprezentanții companiilor și echipele tehnice.

Ministerul Energiei intenționează să faciliteze rezolvarea problemelor administrative în limitele competențelor sale, fără să preia responsabilitățile conducerilor companiilor sau obligațiile contractuale ale executanților.

Ministrul a solicitat respectarea calendarelor stabilite și îmbunătățirea ritmului de execuție, subliniind că lucrările și testele trebuie realizate în condiții de siguranță.

„Așteptarea mea este ca părțile implicate să respecte termenele agreate și să îmbunătățească ritmul de execuție. Calendarul trebuie susținut de lucrări realizate și de teste parcurse în condiții de siguranță. Obiectivul este ca investițiile să ajungă cât mai curând să producă energie în mod fiabil”, a declarat ministrul.

Investițiile în baterii trebuie corelate cu necesarul sistemului energetic

Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice necesită o strategie integrată, deoarece proiectele realizate până acum nu au fost suficient adaptate cerințelor sistemului energetic național, potrivit ministrului.

Dumitru Chisăliță a explicat că simpla instalare a bateriilor nu garantează utilizarea eficientă a acestora. Amplasamentul, capacitatea, durata de livrare a electricității și problemele tehnice pe care le pot rezolva reprezintă elemente esențiale în evaluarea investițiilor.

„Trebuie să dezvoltăm urgent această viziune de ansamblu. Din păcate, până acum, dezvoltarea stocării nu a fost suficient corelată cu nevoile sistemului energetic. Nu este suficient să instalăm baterii; contează unde sunt amplasate, ce capacitate au, pentru câte ore pot livra energie și ce probleme rezolvă”.

Ministrul intenționează să elaboreze această abordare împreună cu Transelectrica, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și operatorii de distribuție.

Investițiile și mecanismele de sprijin ar urma să fie orientate către echilibrarea sistemului, reducerea congestiilor din rețea și acoperirea consumului ridicat în anumite intervale orare.

Oficialul a precizat că dezvoltarea stocării trebuie să contribuie atât la siguranța alimentării, cât și la diminuarea costurilor suportate de consumatori.

Electrificarea locuințelor fără curent ar necesita 27 de milioane de euro. Ministerul caută finanțare

Ministerul Energiei a început demersurile pentru dezvoltarea unui program destinat gospodăriilor din România care nu beneficiază încă de acces la electricitate, în contextul obiectivelor formulate prin Proclamația de la Padeș.

Potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă, electrificarea tuturor locuințelor fără acces la energie electrică ar necesita aproximativ 27 de milioane de euro.

Dumitru Chisăliță a precizat că l-a informat pe prim-ministru despre necesitatea programului și a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene identificarea unor surse de finanțare sau includerea obiectivului în viitoarele programe de finanțare.

„Proclamația de la Padeș privește toate gospodăriile din România în care oamenii trăiesc încă fără electricitate. Obiectivul meu este să transformăm acest apel într-un program concret, cu finanțare, termene și responsabilități clare, pentru eradicarea acestei forme extreme de sărăcie energetică”, a spus el.

Soluțiile avute în vedere diferă în funcție de amplasarea locuințelor. Acolo unde racordarea la rețeaua existentă este fezabilă, aceasta reprezintă una dintre opțiuni. Pentru gospodăriile izolate sunt analizate sisteme autonome, dotate cu capacități de stocare și însoțite de mecanisme de întreținere.

Ministrul a precizat că primele demersuri instituționale au fost realizate, iar următoarea etapă constă în stabilirea mecanismului de finanțare și a calendarului de implementare.

Guvernul a prelungit cu trei luni situația de criză pe piața petrolului. Reducerea accizei la motorină continuă până în ianuarie 2027

Măsurile pentru piața carburanților vor continua în perioada noiembrie 2026 – ianuarie 2027, după ce Guvernul a aprobat, la 30 octombrie, prelungirea cu trei luni a situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere.

Potrivit ministrului Energiei, decizia permite continuarea mecanismului de diminuare temporară a accizei la motorina standard, cu evaluări bilunare.

Pe lângă reducerea accizei și regimul aplicabil exporturilor și livrărilor intracomunitare, autoritățile mențin limitarea adaosului comercial și obligațiile de raportare prevăzute de cadrul legal.

Dumitru Chisăliță a explicat că efectele acestor măsuri trebuie evaluate atât prin prisma prețurilor plătite de consumatori, cât și a capacității pieței de a asigura aprovizionarea.

Ministerul Energiei urmărește continuitatea aprovizionării, diversificarea surselor și funcționarea infrastructurii de rafinare și logistică.

Eventualele măsuri suplimentare vor trebui fundamentate împreună cu Ministerul Finanțelor și celelalte instituții competente, în funcție de evoluția pieței și de impactul asupra bugetului.

Rafinăria Petrotel nu are un termen de repornire. Reluarea activității depinde de sancțiuni și de condițiile tehnice

Reluarea activității rafinăriei Petrotel, deținută de Lukoil și închisă sub efectul sancțiunilor internaționale aplicate companiei ruse, depinde de îndeplinirea mai multor condiții juridice, financiare și tehnice.

Dumitru Chisăliță a explicat că infrastructura de rafinare a României are un rol important în securitatea aprovizionării și în reducerea vulnerabilității la perturbările externe.

În cazul Petrotel, orice soluție trebuie să respecte regimul sancțiunilor și condițiile legale aplicabile. Repornirea presupune inclusiv asigurarea accesului la materie primă și la serviciile necesare funcționării.

Ministrul a precizat că autorizarea negocierilor privind vânzarea unor active nu reprezintă automat aprobarea tranzacției și nici confirmarea posibilității de reluare a producției.

„Demersurile instituționale trebuie să urmărească o soluție viabilă, în coordonare cu autoritățile competente și cu partenerii externi. Nu aș avansa un termen de repornire înainte ca aceste condiții să fie îndeplinite”, a spus ministrul Energiei.

Dumitru Chisăliță explică ce poate schimba din funcția de ministru al Energiei

Trecerea de la conducerea Asociației Energia Inteligentă la Ministerul Energiei îi oferă lui Dumitru Chisăliță posibilitatea de a transforma propunerile formulate anterior în măsuri instituționale, însă implementarea acestora depinde de colaborarea dintre autorități și de resursele disponibile.

Ministrul a explicat că, în mediul asociativ, principalele instrumente sunt identificarea problemelor, formularea soluțiilor și exercitarea presiunii publice pentru schimbare.

Din poziția de membru al Guvernului, există posibilitatea inițierii unor măsuri legale, finanțate și aplicabile, dar deciziile necesită frecvent implicarea mai multor ministere, obținerea avizelor și identificarea resurselor.

Dumitru Chisăliță a recunoscut că experiența primelor zile de mandat i-a arătat că autoritatea funcției nu garantează realizarea rapidă a tuturor schimbărilor dorite. Rezultatele depind de echipa ministerului, de sprijinul guvernamental și parlamentar și de urmărirea implementării deciziilor.

„Experiența mea din puținele zile de când sunt ministru îmi arată că autoritatea unei funcții nu înseamnă automat și capacitatea de a produce rapid toate schimbările necesare si dorite. Contează echipa, sprijinul guvernamental și parlamentar și capacitatea de a urmări implementarea până la capăt. Aceste condiționări fac diferența între necesități și realizări”, a explicat ministrul.

Oficialul a respins ideea că trecerea la conducerea ministerului l-ar plasa într-o poziție opusă celei avute anterior în mediul asociativ.

„Nu mă consider de cealaltă parte a baricadei. Sunt în continuare de partea corectitudini și voi lupta, folosind toate mijloacele legale și măsuri fundamentate, fără populism, pentru ca oamenii să aibă acces la energie sigură și la prețuri corecte”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Ministrul a precizat că Ministerul Energiei deține numai o parte dintre instrumentele necesare schimbărilor din sector, iar realizarea obiectivelor depinde și de implicarea Guvernului, Parlamentului, autorităților de reglementare și companiilor energetice.