Sănătatea are bani până la finalul anului 2026. Alexandru Rogobete anunță restanțe de 4,5 miliarde de lei

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, 2 noiembrie, că fondurile alocate prin rectificarea bugetară permit funcționarea sistemului sanitar până la sfârșitul anului 2026. Finanțarea este asigurată pentru serviciile de urgență, ambulanță, terapie intensivă și alte domenii medicale critice. Oficialul a precizat că stabilizarea situației financiare nu înseamnă că toate problemele din sănătate au fost rezolvate. În continuare, există restanțe de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale.

Alexandru Rogobete anunță că Sănătatea a depășit presiunea bugetară până la sfârșitul anului 2026

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că situația financiară a sistemului sanitar s-a stabilizat în urma rectificării bugetare, iar fondurile disponibile sunt suficiente pentru susținerea activităților medicale până la încheierea anului. Oficialul a făcut aceste precizări luni seară, într-o intervenție la B1 TV.

„Eu vreau să spun oamenilor care se uită la noi că, în momentul de faţă, din punct de vedere financiar până la finalul acestui an Sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară”, a afirmat ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a criticat, totodată, deciziile fostului premier Ilie Bolojan, pe care l-a acuzat de dificultățile financiare cu care s-a confruntat sistemul sanitar.

„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat”, a declarat Rogobete.

Ministrul a susținut că sănătatea din România beneficiază de cel mai redus nivel de finanțare din Uniunea Europeană și că diminuarea suplimentară a resurselor ar afecta un domeniu deja subfinanțat.

Serviciile de ambulanță, ATI și intervențiile pentru infarct și AVC au finanțarea asigurată

În urma rectificării bugetare, Ministerul Sănătății dispune de resursele necesare pentru continuarea activităților din sectoarele medicale prioritare, inclusiv serviciile de urgență, ambulanță și terapie intensivă. Finanțarea acoperă și intervențiile destinate pacienților care suferă infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).

Alexandru Rogobete a explicat că fondurile alocate permit funcționarea acestor servicii în condiții optime până la sfârșitul anului, însă a avertizat că stabilitatea bugetară nu trebuie interpretată drept o rezolvare a tuturor problemelor din sistem.

„Nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanţat. Sănătatea este cel mai slab finanţat sistem din Uniunea Europeană. Pe utimul loc. Cum poţi să mai tai din acest domeniu? Este imposibil! După rectificarea bugetară, după ce s-a întâmplat săptămâna trecută, spun aşa: Ministerul Sănătăţii, zona de urgenţă, tot ce înseamnă Ambulanţă, tot ce înseamnă ATI, zonele critice, infarct, AVC şi lista poate continua au finanţarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an. A nu fi confundat cu «avem de toate». Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi şi o să vă prezint câteva proiecte care vor fi făcute, dar din punct de vedere fiscal avem o situaţie optimă şi echilibrată până la finalul anului”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul a precizat astfel că, deși presiunea financiară imediată a fost redusă, sistemul sanitar continuă să aibă nevoi care nu sunt acoperite integral. Acesta a anunțat că urmează să prezinte mai multe proiecte destinate îmbunătățirii situației din sănătate.

CNAS primește fonduri pentru plata serviciilor medicale și a programelor naționale de sănătate

Rectificarea bugetară prevede și alocarea unor fonduri suplimentare către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru acoperirea obligațiilor de plată aferente serviciilor medicale și programelor naționale finanțate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Sumele repartizate instituției vor permite efectuarea plăților pentru serviciile medicale furnizate de spitale, precum și pentru programele naționale de sănătate finanțate prin CNAS.

„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății. (…)

Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct”, a explicat ministrul.

Cu toate acestea, rectificarea nu acoperă integral obligațiile financiare existente. Potrivit informațiilor prezentate, rămân restanțe de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale.

Această sumă reprezintă obligațiile restante aferente concediilor medicale, distincte de finanțarea alocată serviciilor spitalicești, programelor naționale de sănătate și intervențiilor medicale de urgență.

Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.

„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară”.

În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute

„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare”, a mai spus ministrul.

Alexandru Rogobete îl acuză pe fostul șef al CNAS de criza din Sănătate. Sistemul de urgență a primit încă 200 de milioane de lei

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că divergențele cu fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, sunt de natură instituțională, nu personală. Oficialul i-a atribuit fostului șef al CNAS responsabilitatea pentru dificultățile financiare din sistemul sanitar și a criticat deciziile bugetare luate în perioada în care Ilie Bolojan conducea Guvernul.

Rogobete a susținut că sistemul medical a traversat o criză fără precedent în ultimul deceniu, în special în privința finanțării programelor naționale de sănătate. Acesta a invocat situațiile în care unele spitale s-au confruntat cu lipsa medicamentelor și au fost nevoite să stabilească priorități în administrarea tratamentelor pentru pacienții cu infarct.

„Eu nu am un conflict personal cu nimeni, e doar instituţional. Cifrele pe de-o parte, cea mai mare criză din Sănătate, în programele naţionale de sănătate, fără precedent în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult nu am mai auzit spitale care nu au medicamente sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienţii cu infarct. Asta nu am mai avut de peste 10 ani în România. Cine a fost responsabil de conducerea CNAS? Domnul preşedinte! Deci el trebuie să îşi asume, împreună cu stăpânul lui politic, fostul premier Ilie Bolojan, toate aceste tăieri fără cap, fără viziune, pe care le-au făcut şi care au dus sistemul de sănătate în această criză”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a respins și acuzațiile potrivit cărora ar fi distribuit discreționar fondurile destinate ministerului la începutul anului 2026. El a explicat că bugetul aprobat inițial a fost mai mic decât suma solicitată pentru finanțarea activităților medicale.

În susținerea afirmațiilor sale, Rogobete a precizat că, la rectificarea bugetară, sistemul de urgență a primit o alocare suplimentară de 200 de milioane de lei. Potrivit ministrului, această sumă reprezintă exact diferența dintre fondurile solicitate la elaborarea bugetului pentru 2026 și cele aprobate inițial.