Sistemul de sănătate din România, sub presiune. Avertisment de la Horațiu Moldovan: CNAS are nevoie de mai mulți bani

România are nevoie de mai mulți bani pentru sistemul de sănătate, în condițiile în care țara se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate raportate la numărul de locuitori. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a explicat că una dintre principalele cauze este contribuția mai mică la sănătate comparativ cu alte state europene.

România are o contribuție mai mică la sănătate decât alte state europene

Președintele CNAS a vorbit atât despre nivelul contribuției la asigurările sociale de sănătate, cât și despre dezechilibrul dintre numărul persoanelor care plătesc CASS și cel al persoanelor scutite de la plata contribuției.

Potrivit lui Horațiu Moldovan, CNAS are nevoie de mai multe fonduri și de predictibilitate. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate raportate la numărul de locuitori, iar președintele CNAS consideră că acest lucru se datorează în principal nivelului contribuției stabilite pentru asigurările sociale de sănătate.

România și-a asumat prin lege o contribuție la CASS mai mică decât cea din alte țări europene. În prezent, contribuția la sănătate în România este de 10%.

„Pe lângă nevoia de predictibilitate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de mai mulți bani. Noi suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte cheltuielile în sănătate raportat la numărul de locuitori, și lucrul acesta se datorează faptului, în principal faptului că România și-a asumat prin lege o contribuție mult mai mică la sănătate, la CASS, față de alte țări”, a declarat Horațiu Moldovan la Radio România Actualități.

Horațiu Moldovan a dat ca exemplu Germania, unde contribuția este de aproape 15%. El a subliniat că diferența trebuie analizată și prin raportare la nivelul salariilor din fiecare dintre cele două țări. Astfel, în România se aplică o contribuție de 10% la salariile din România, în timp ce în Germania contribuția este de aproape 15% raportată la salariile din această țară.

„Noi în România avem 10% contribuție CASS față de țări cum este Germania, unde e aproape 15% această contribuție și gândiți-vă că noi vorbim de 10% raportat la salariile din România, iar în Germania 15% raportat la acele salarii”, a mai spus Moldovan.

Președintele CNAS a atras atenția și asupra costurilor produselor și materialelor utilizate în sistemul sanitar. Potrivit acestuia, prețul medicamentelor din România nu diferă semnificativ de cel din alte state europene, iar în anumite situații poate fi chiar mai ridicat.

Același lucru este valabil, în opinia sa, și în cazul materialelor sanitare. Stenturile, protezele, dezinfectanții și alte materiale sau echipamente utilizate în sistemul sanitar au costuri similare cu cele din țările Uniunii Europene. În schimb, contribuția pentru sănătate este mai mică în România.

„Și mai este un lucru foarte important, prețul medicamentelor din România nu diferă semnificativ, ba din contră, în anumite situaţii faţă de prețurile din alte state europene. Materialele sanitare costă la fel, stenturi, protezele, așa mai departe, dezinfectanţii, adică avem aceleași prețuri în sistemul sanitar, în ceea ce privește materialele sanitare, echipamentele, așa mai departe, cu țările din UE, dar plătim la sănătate mai puțin. Așa ne-am asumat noi ca țară”, a afirmat președintele CNAS.

Peste șase milioane de persoane sunt scutite de la plata CASS

Horațiu Moldovan a evidențiat și problema numărului de persoane care beneficiază de asigurare medicală fără să plătească în prezent contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.

În România există aproximativ 17 milioane de persoane asigurate. Dintre acestea, aproximativ 10,5 milioane sunt plătitori de CASS în prezent, în timp ce celelalte persoane sunt scutite de la plata contribuției.

„Și mai este o chestiune, în sistemele sanitare moderne, cum e Germania, dacă tot am dat exemplu, sunt și acolo o serie de categorii sociale care sunt scutite de la plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate, dar nu rămân descoperite acele persoane, pentru că pentru acele persoane plătește statul respectiv către asiguratorul social de sănătate”, a explicat acesta.

Printre persoanele scutite se află copiii, studenții, persoanele cu anumite dizabilități și pensionarii care au pensii sub 3.000 de lei.

Potrivit președintelui CNAS, pentru cele peste șase milioane de persoane scutite nu plătește nimeni asigurările de sănătate. În consecință, întregul efort financiar rămâne în sarcina celor aproximativ 10,5 milioane de persoane care plătesc în prezent contribuția.

„Iar în România, noi avem aproximativ 17 milioane de asigurați, dintre care aproximativ 10,5 milioane de plătitori în momentul de față, iar ceilalți sunt scutiți, sunt copii, studenții, persoane cu anumite dizabilități, sunt pensionarii care au pensii sub 3.000 de lei”, a spus Moldovan.

Horațiu Moldovan consideră că de aici apare o problemă importantă privind echilibrul dintre venituri și cheltuieli. În același timp, există un dezechilibru între necesarul real de servicii de sănătate al României și posibilitatea de a acoperi aceste servicii prin nivelul actual al contribuției la CASS.

„Dar pentru aceste persoane scutite, pentru peste șase milioane de persoane scutite, nu plătește nimeni asigurările în sănătate și tot efortul rămâne în sarcina celorlalți, 10,5 milioane, iar de aici avem o mare problemă legată de echilibru dintre venituri și cheltuieli, dintre necesarul real de servicii de sănătate pe care România îl are și pe care poate să și-l permită să și-l plătească din această minimă contribuție la CASS”, a declarat președintele CNAS.

O eventuală majorare a contribuției nu este decisă de CNAS

Întrebat dacă o eventuală majorare a contribuției la sănătate ar permite un acces mai rapid la sistemul medical, președintele CNAS a precizat că nu se poate pronunța asupra acestei chestiuni.

El a explicat că CNAS nu stabilește politicile din domeniu. Aceste decizii țin de Ministerul Sănătății și de Guvernul României, iar Parlamentul are ultimul cuvânt în privința acestor decizii.

În schimb, CNAS susține ideea unui pachet suplimentar voluntar de asigurări de sănătate. Potrivit lui Horațiu Moldovan, această idee a fost discutată de foarte mulți ani, însă până acum nu a fost pusă în practică.

„Nu pot să mă exprim eu vis-a-vis de această chestiune pentru că nu Casa de Asigurări de Sănătate face aceste politici, aceste politici sunt apanajul Ministerului Sănătății, Guvernului României și în final parlamentul este suveran în aceste decizii”, a explicat Moldovan.

CNAS susține un pachet suplimentar voluntar de asigurări de sănătate

În prezent există facilități fiscale în valoare de 400 de euro pentru astfel de asigurări, însă președintele CNAS consideră că acest plafon nu este suficient pentru o poliță suplimentară voluntară de asigurare de sănătate care să fie cu adevărat relevantă.

„Dar ceea ce se poate face, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține o idee care a fost vehiculată de foarte mulți ani, din păcate nu s-a pus în practică și anume susține un pachet suplimentar voluntar de asigurări sociale de sănătate sau de asigurări de sănătate”, a spus el.

Horațiu Moldovan a propus, în cadrul unei dezbateri desfășurate cu o zi înainte, majorarea acestui plafon la cel puțin 3.000-4.000 de euro pe an.

„Dar ceea ce se poate face, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține o idee care a fost vehiculată de foarte mulți ani, din păcate nu s-a pus în practică și anume susține un pachet suplimentar voluntar de asigurări sociale de sănătate sau de asigurări de sănătate”, a spus el.

Scopul ar fi ca un pacient, un angajat sau orice cetățean român să poată beneficia de deductibilități fiscale pentru a-și încheia o poliță suplimentară de asigurare.

Președintele CNAS a arătat că legislația ar putea defini un pachet suplimentar, respectiv un al treilea pachet sau mai multe pachete, care să fie stabilite în funcție de nevoile reale ale pacienților.

Prin intermediul unei asemenea forme de asigurare, pacientul ar putea beneficia de servicii suplimentare fără să fie nevoit să scoată bani din propriul buzunar.

„Astfel încât pe baza unor facilități fiscale, pe care le avem în momentul de față în cuantum a 400 de euro, dar nu e suficient pentru o veritabilă poliță de asigurare suplimentară voluntară și chiar ieri am propus în cadrul unei dezbateri, creșterea acestui plafon la cel puțin 3-4.000 de euro pe an”, a afirmat președintele CNAS.

Ce venituri are CNAS în 2026

Pentru anul 2026, CNAS are prevăzute venituri de aproape 87 de miliarde de lei. Suma este cu 3,11% mai mare decât cea de anul trecut.

Bugetul CNAS este, astfel, de aproape trei ori mai mare decât bugetul Ministerului Sănătății, care este de 31,1 miliarde de lei.

„Astfel încât un pacient, un angajat, un cetățean, un român să poată să beneficieze de deductibilităţi fiscale pentru a putea să-şi facă o poliță suplimentară și noi putem să definim în legislație un pachet suplimentar, cum ar veni al treilea pachet sau mai multe pachete, care să fie creionate în funcție de nevoile reale ale pacientului, astfel încât pacientul să nu mai poată să fie nevoit să scoată bani din buzunar”, a conchis Horațiu Moldovan.