BNR menține dobânda-cheie la 6,50%, dar avertizează că inflația va crește din nou. Ce riscuri amenință economia României

Banca Națională a României (BNR) a decis joi, 8 octombrie 2026, să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Hotărârea a fost adoptată în contextul scăderii inflației în lunile iulie și august, dar și al perspectivelor privind o nouă accelerare a creșterii prețurilor până la sfârșitul anului. Banca centrală semnalează riscuri legate de scumpirea energiei, evoluția cursului valutar și conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, datele analizate de instituție indică o activitate economică slabă și o reducere a consumului populației.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50% și avertizează asupra unei noi creșteri a inflației

Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința din 8 octombrie 2026, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile în care evaluările instituției indică o posibilă accelerare a inflației în ultimele luni ale anului și menținerea unor incertitudini economice ridicate.

Banca centrală a decis să nu modifice nici celelalte dobânzi utilizate în operațiunile sale de politică monetară. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar rata aferentă facilității de depozit se menține la 5,50% pe an.

De asemenea, Consiliul de administrație a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Potrivit BNR, aceste hotărâri urmăresc menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea condițiilor necesare unei creșteri economice sustenabile.

Instituția subliniază că atingerea acestor obiective depinde și de coordonarea politicilor macroeconomice, de aplicarea reformelor structurale și de utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea capacității economiei românești.

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”.

Inflația a coborât la 6,17% în august, după nivelul de 10,42% din iunie

Rata anuală a inflației a înregistrat o reducere importantă în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026, evoluție anticipată de BNR în evaluările precedente. Indicatorul a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și, ulterior, la 6,17% în august.

Această evoluție a fost determinată în principal de dispariția din comparația anuală a efectelor directe produse în 2025 de eliminarea plafonării prețurilor energiei electrice și de majorarea cotelor TVA și a accizelor.

Impactul statistic al acestor măsuri, aplicate în iulie și august 2025, s-a reflectat în special asupra componentelor indicelui prețurilor de consum influențate de factori externi cererii interne. Cele mai importante efecte au fost observate în dinamica anuală a prețurilor energiei.

Reducerea inflației a fost susținută și de continuarea scăderii accentuate a prețurilor legumelor, fructelor și ouălor (LFO). În sens contrar au acționat scumpirile combustibililor, determinate de creșterea puternică a cotațiilor petrolului pe piețele internaționale.

Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a coborât la 6,2% în august, comparativ cu 8,3% în iunie. Scăderea a fost favorizată de efectele statistice asociate majorării impozitelor indirecte din 2025, de reducerea cotațiilor unor produse agroalimentare și de diminuarea cererii de consum.

Totuși, majorarea tarifelor pentru serviciile de telecomunicații, creșterea prețurilor polițelor RCA și efectele indirecte ale scumpirii combustibililor au limitat într-o anumită măsură procesul de dezinflație. La acestea s-a adăugat menținerea unor așteptări inflaționiste ridicate pe termen scurt.

Potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru compararea inflației între statele Uniunii Europene, rata anuală a scăzut de la 9,2% în iunie la 6,3% în august 2026.

În același interval, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IPC s-a redus de la 9,8% la 9,5%. În schimb, rata medie anuală determinată prin IAPC a rămas la 8,6%, nivel identic celui consemnat în iunie.

„Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în august 2026 la 6,3 la sută, de la 9,2 la sută în iunie 2026”.

Economia României a stagnat în trimestrul II, iar consumul populației a continuat să scadă

Activitatea economică din România nu a înregistrat o creștere în trimestrul al doilea din 2026, după contracția trimestrială de 0,1% consemnată în primele trei luni ale anului. Potrivit BNR, această evoluție indică posibilitatea continuării adâncirii moderate a deficitului de cerere agregată, în concordanță cu estimările anterioare.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, contracția economiei s-a redus la 0,4% în trimestrul al doilea, de la 1,2% în primul trimestru.

Atenuarea declinului a fost susținută în principal de creșterea puternică a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, după reducerea accentuată înregistrată în trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor a continuat însă să se contracte într-un ritm anual mai pronunțat, în timp ce contribuția exportului net la evoluția economiei a redevenit negativă.

Volumul importurilor de bunuri și servicii a crescut într-un ritm anual semnificativ mai ridicat decât în trimestrul precedent, depășind dinamica aproape staționară a exporturilor.

În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au revenit pe creștere în trimestrul al doilea, după trei-patru trimestre în care consemnaseră reduceri față de perioadele corespunzătoare ale anului anterior.

La deteriorarea celor doi indicatori a contribuit și înrăutățirea raportului de schimb, care reflectă relația dintre prețurile exporturilor și cele ale importurilor.

Comerțul, industria și construcțiile au înregistrat evoluții slabe în trimestrul III

Datele economice disponibile pentru începutul trimestrului al treilea indică o posibilă redresare a activității față de trimestrul precedent, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. BNR anticipează însă o deteriorare a evoluției PIB în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

În lunile iulie și august, comerțul cu amănuntul a continuat să înregistreze scăderi anuale, dar ritmul contracției s-a diminuat.

În schimb, vânzările din sectorul auto-moto și-au accentuat declinul în iulie, iar serviciile prestate populației au rămas pe o traiectorie de contracție pronunțată.

Activitatea din construcții a consemnat o deteriorare importantă în prima lună a trimestrului al treilea, când dinamica anuală a volumului lucrărilor a scăzut abrupt.

Totodată, producția industrială a înregistrat un declin anual mai accentuat, reflectând slăbirea activității în acest sector.

Deficitul de cont curent a crescut, pe fondul deteriorării balanțelor veniturilor

Evoluția schimburilor comerciale externe a contribuit la amplificarea dezechilibrelor economice în luna iulie 2026, când dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus mai puternic decât cea a importurilor.

Diferența dintre ritmurile de creștere ale celor două componente a redevenit ușor negativă, ceea ce a determinat accelerarea moderată a creșterii anuale a deficitului comercial.

În același timp, variația anuală a deficitului de cont curent s-a majorat considerabil față de trimestrul precedent, pe fondul deteriorării severe a balanțelor veniturilor.

Pe ansamblul primelor șapte luni din 2026, deficitul balanței comerciale a fost totuși ușor inferior celui din perioada similară a anului trecut.

Deficitul de cont curent a înregistrat, în schimb, o creștere moderată în aceeași perioadă.

„Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală în raport cu trimestrul anterior, în condițiile deteriorării severe a balanțelor veniturilor”.

Numărul salariaților a scăzut, dar rata șomajului s-a redus la 6,4%

Piața muncii a prezentat evoluții diferite în lunile de vară, datele analizate de BNR indicând atât reducerea numărului de salariați, cât și scăderea ratei șomajului calculate potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM).

Efectivul salariaților din economie s-a diminuat ușor în iunie și iulie 2026, continuând evoluțiile descendente observate anterior.

În paralel, rata șomajului BIM a coborât la 6,4% în iulie și august, după ce în trimestrul al doilea ajunsese la o medie de 6,8%.

Ritmul anual de creștere a salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie. Cu toate acestea, dinamica salarială a rămas redusă în comparație cu nivelurile înregistrate în perioadele anterioare.

În industrie, creșterea costului unitar cu forța de muncă s-a accelerat considerabil.

Sondajele de specialitate indică, de asemenea, o îmbunătățire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt în trimestrul al treilea, după două trimestre consecutive de scădere.

Pe de altă parte, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a diminuat în continuare, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani. Această evoluție a fost determinată în principal de schimbările din industrie și construcții.

„Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4 la sută, de la valoarea medie de 6,8 la sută la care a urcat în trimestrul II 2026”.

Dobânzile interbancare au început să crească, iar leul s-a depreciat față de euro

Piața financiară a înregistrat modificări importante în septembrie și la începutul lunii octombrie, după o perioadă în care principalele cotații monetare interbancare au avut o evoluție relativ stabilă.

Dobânzile de pe piața interbancară s-au menținut aproape neschimbate în august și în primele două decade din septembrie, după care au început să crească succesiv.

Ajustările ascendente au devenit mai pronunțate în primele zile ale lunii octombrie.

În același interval, randamentele titlurilor de stat cu maturități medii și lungi au înregistrat fluctuații mai ample în prima parte a lunii septembrie, urmate de creșteri considerabile.

BNR asociază aceste evoluții conflictului din Orientul Mijlociu, situației politice interne și incertitudinilor generate de cele două contexte.

O mare parte din creșterea randamentelor titlurilor de stat s-a corectat în primele zile din octombrie.

Pe piața valutară, cursul leu/euro a urcat mai accentuat în primele două decade din septembrie, ceea ce indică o depreciere a monedei naționale față de euro.

La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, cursul a înregistrat o creștere abruptă și semnificativă, stabilizându-se ulterior în jurul noului nivel.

Creditarea sectorului privat a încetinit la 8,2% în august

Creditarea companiilor și populației a înregistrat o încetinire în august 2026, după perioada de creștere graduală a dinamicii anuale începută în primele luni ale anului.

Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a coborât la 8,2% în august, comparativ cu 8,4% în iunie.

Această evoluție a avut loc în condițiile în care creditarea în lei și-a accelerat ușor creșterea, dar avansul creditelor în valută s-a redus semnificativ.

Încetinirea componentei în valută a fost determinată în principal de evoluțiile creditării societăților nefinanciare.

Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditelor acordate sectorului privat a rămas la 66,8%, fiind influențată și de efectul statistic al modificării cursului de schimb.

BNR anticipează o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului 2026

Perspectivele privind evoluția prețurilor indică o schimbare de direcție în ultimele luni ale anului, după reducerea substanțială a inflației consemnată în iulie și august.

Potrivit evaluărilor actuale ale BNR, rata anuală a inflației este așteptată să urmeze o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026.

Principalele presiuni sunt asociate majorării prețurilor combustibililor și energiei, precum și creșterii cotațiilor altor materii prime, inclusiv ale produselor agroalimentare.

Banca centrală indică drept factori importanți prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și seceta severă înregistrată în acest an.

Evoluția cursului de schimb al leului reprezintă un alt element care poate influența creșterea prețurilor de consum în perioada următoare.

Pe termen mai îndepărtat, BNR anticipează însă intensificarea presiunilor dezinflaționiste generate de factorii economici fundamentali, în special de slăbirea cererii agregate.

Corecția bugetară începută în 2025 și continuată în 2026 este considerată un factor care poate contribui la temperarea cererii, la îmbunătățirea anticipațiilor privind inflația și la ajustarea deficitului de cont curent.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului”.

Consolidarea bugetară și situația politică internă mențin incertitudinile economice

Continuarea procesului de reducere a dezechilibrelor bugetare reprezintă una dintre principalele surse de incertitudine identificate de BNR, în special în privința măsurilor care ar putea fi adoptate după încheierea anului 2026.

Instituția atrage atenția asupra dificultății de anticipare a viitoarelor decizii fiscale și bugetare, inclusiv în contextul situației politice interne.

Aceste măsuri trebuie analizate în raport cu angajamentele asumate de România prin Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu obligațiile rezultate din procedura de deficit excesiv.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta consumul și activitatea companiilor

Evoluțiile geopolitice și energetice reprezintă riscuri suplimentare pentru economia României, prin efectele pe care le pot produce asupra inflației, consumului și costurilor de finanțare.

BNR avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și criza energetică pot diminua puterea de cumpărare a populației și încrederea consumatorilor.

În același timp, majorarea costurilor energetice și deteriorarea condițiilor economice pot afecta activitatea și profiturile companiilor.

Impactul nu se limitează la economia națională, deoarece aceste evoluții pot influența creșterea economică și inflația la nivel european și mondial.

Totodată, modificarea percepției investitorilor asupra riscurilor din regiune poate determina creșterea costurilor de finanțare pentru state și companii.

Fondurile europene sunt considerate esențiale pentru susținerea economiei

Absorbția și utilizarea integrală a finanțărilor europene constituie, potrivit BNR, instrumente importante pentru limitarea efectelor negative ale ajustării bugetare și ale instabilității internaționale asupra economiei românești.

Banca centrală arată că aceste resurse pot compensa parțial impactul contracționist al consolidării fiscale, precum și consecințele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina.

Fondurile europene sunt considerate necesare și pentru aplicarea reformelor structurale, dezvoltarea potențialului de creștere economică și realizarea tranziției energetice.

În evaluarea perspectivelor economice și monetare, BNR urmărește inclusiv deciziile adoptate de Banca Centrală Europeană (BCE) și Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed).

Un rol important îl au și orientările de politică monetară ale băncilor centrale din regiune, care pot influența condițiile financiare și fluxurile de capital.

BNR va publica minuta ședinței pe 20 octombrie. Următoarea decizie privind dobânzile, pe 12 noiembrie

Banca Națională a României a anunțat că va continua să monitorizeze evoluțiile economice interne și internaționale, în condițiile menținerii unor riscuri și incertitudini ridicate.

Instituția precizează că este pregătită să utilizeze instrumentele de politică monetară disponibile pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, cu menținerea stabilității financiare.

Totodată, Consiliul de administrație subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a reformelor structurale susținute prin fonduri europene, pentru consolidarea stabilității economice și creșterea capacității României de a face față unor evoluții nefavorabile.

Minuta deliberărilor din ședința de politică monetară din 8 octombrie 2026 va fi publicată pe site-ul BNR marți, 20 octombrie 2026, la ora 15:00.

Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.