BNR ar putea menține dobânda-cheie până în mai 2027. Analiștii avertizează asupra inflației și evoluției leului

Banca Națională a României (BNR) urmează să decidă joi, 8 octombrie, nivelul dobânzii de politică monetară, într-un context marcat de presiuni inflaționiste și de deprecierea recentă a leului. Analiștii Erste, grupul bancar austriac care deține BCR, estimează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50%, nivel care ar putea fi menținut cel puțin până în mai 2027. Perspectivele privind o eventuală reducere depind de evoluția inflației, de disciplina fiscală și de stabilitatea politică.

BNR ar putea păstra dobânda-cheie la 6,50%

Analiștii Erste nu anticipează modificări ale dobânzii de referință la ședința de politică monetară programată pentru 8 octombrie. Potrivit estimărilor acestora, banca centrală ar putea păstra actualul nivel pentru mai multe luni, în condițiile în care inflația continuă să reprezinte o problemă pentru economie.

„Este puțin probabil ca comunicatul de presă să ofere prea multe indicii cu privire la raționamentul BNR, cu excepția sugestiei unei revizuiri în sens ascendent a profilului inflației pe termen scurt în următorul Raport privind inflația, care urmează să fie publicat după ședința din 12 noiembrie”, arată banca.

Erste estimează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50% cel puțin până în mai 2027.

Unul dintre motive este persistența inflației de bază, despre care analiștii consideră că va reveni în intervalul țintit de BNR abia în ultimul trimestru al anului viitor.

În același timp, piețele financiare anticipează că principalele bănci centrale vor continua să majoreze dobânzile până în aprilie 2027.

De ce nu sunt așteptate majorări ale dobânzilor în România

Deși presiunile inflaționiste persistă, Erste consideră că o majorare a dobânzii-cheie în România este puțin probabilă.

Explicația ține de situația economiei, caracterizată printr-un decalaj de producție puternic negativ. Acest indicator sugerează că activitatea economică se situează semnificativ sub nivelul său potențial.

O creștere suplimentară a dobânzilor ar putea accentua dificultățile economice, în condițiile în care costurile de finanțare sunt deja ridicate.

„Ratele pieței au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții valutare, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului românesc”, explică banca.

Inflația ar putea ajunge la 6,9% la sfârșitul anului

Erste estimează în prezent că rata anuală a inflației ar putea ajunge la 6,4% la finalul anului 2026.

Totuși, deprecierea recentă a monedei naționale și evoluția prețurilor materiilor prime sporesc riscul ca inflația să depășească această estimare.

Analiștii consideră probabilă revizuirea prognozei la aproximativ 6,9%, dacă datele privind inflația din septembrie nu vor aduce surprize importante față de estimarea lor de 6,6%.

Pentru anul viitor, Erste anticipează o reducere treptată a inflației, cu condiția menținerii unei politici fiscale ferme.

Banca subliniază însă că respectarea acestei condiții depinde și de stabilitatea politică.

O evoluție favorabilă a inflației ar putea permite BNR să înceapă relaxarea politicii monetare.

Când ar putea începe BNR să reducă dobânzile

Perspectivele unei reduceri a dobânzii-cheie au fost abordate și de guvernatorul BNR în cadrul conferinței de presă din august.

Potrivit declarațiilor invocate de Erste, banca centrală „va începe să ia în considerare reducerea ratelor dobânzilor odată ce inflația va scădea sub rata de referință”, posibil „la începutul anului viitor”.

Cu toate acestea, estimarea actuală a analiștilor Erste indică menținerea dobânzii de referință până cel puțin în mai 2027.

Momentul unei eventuale reduceri va depinde de evoluția efectivă a prețurilor și de capacitatea autorităților de a menține procesul de consolidare fiscală.

BNR ar putea permite o flexibilitate mai mare a cursului valutar

Un alt subiect urmărit de analiști este modul în care banca centrală gestionează evoluția leului.

Erste consideră că deprecierea recentă a monedei naționale ar putea fi menționată în comunicatul BNR de joi. Mai multe explicații privind abordarea băncii centrale ar putea apărea însă la conferința de presă care va urma ședinței din noiembrie.

Potrivit analiștilor, declarațiile reprezentanților BNR de după creșterea bruscă a cursului de săptămâna trecută sugerează o posibilă schimbare de priorități.

Mai exact, banca centrală ar putea acorda o importanță mai mare stabilității dobânzilor, acceptând în același timp o flexibilitate sporită a cursului de schimb.

Erste precizează însă că BNR a reiterat faptul că regimul de flotare controlată a cursului valutar nu a fost modificat.

Diferența ar consta într-o gestionare mai puțin restrictivă a evoluției leului, în concordanță cu declarațiile guvernatorului din august, când acesta a indicat că există spațiu pentru o flexibilitate mai mare a cursului.

Cât ar putea influența deprecierea leului prețurile

Evoluția cursului euro/leu rămâne legată de perspectivele privind corecția fiscală și stabilitatea politică, potrivit Erste.

Analiștii au evaluat și impactul pe care deprecierea monedei naționale îl poate avea asupra inflației.

„Am estimat că efectul de transmitere a cursului de schimb asupra inflației este de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, considerăm că există un potențial limitat pentru o depreciere suplimentară a leului românesc”, a conchis Erste.

Astfel, deși banca centrală ar putea accepta fluctuații mai mari ale cursului, analiștii nu anticipează o depreciere semnificativă suplimentară a monedei naționale.

Decizia BNR din 8 octombrie va oferi primele indicii privind evaluarea actuală a riscurilor, în timp ce următorul Raport asupra inflației, așteptat după ședința din 12 noiembrie, ar putea aduce clarificări privind perspectivele dobânzilor și ale economiei românești.