UPDATE România, sub presiune după oprirea unui reactor de la Kozlodui. Facturile ar putea crește la iarnă

Oprirea reactorului 6 de la centrala nucleară Kozlodui, Bulgaria, reduce cu aproximativ 1.000 MW energia disponibilă în regiune și pune presiune pe România, care depinde tot mai mult de importuri în orele de vârf. Situația apare înaintea iernii, când consumul crește și marja de siguranță se restrânge. Ministerul Energiei avertizează asupra necesității unei producții interne cât mai mari. Prețurile energiei și facturile românilor ar putea crește.

UPDATE, ora 14:46 România are nevoie urgent de mai multă energie. Ministerul Energiei pregătește noi proiecte pentru iarnă

România are nevoie de cât mai multă energie produsă intern pentru a putea traversa în condiții de siguranță iarna și vara viitoare, iar reluarea creșterii consumului de electricitate ar putea crea spațiu pentru noi investiții în sectorul energetic, a declarat Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei.

Oficialul a vorbit, la evenimentul South East Europe Green EPC, organizat la București și citat de Agerpres, despre evoluția proiectelor de stocare a energiei. Potrivit acestuia, modificările legislative și schemele de sprijin au stimulat dezvoltarea proiectelor de baterii, iar în prezent există aproximativ 9 GW de proiecte aflate în pregătire și care au ATR-uri.

Sorin Elisei a precizat că unele proiecte de stocare și fotovoltaice întâmpină în continuare probleme, însă Ministerul Energiei se așteaptă ca sute sau chiar mii de megawați anunțați în ultimele luni să intre în funcțiune în perioada următoare și să poată livra energie în condiții normale de piață.

El a arătat că dezvoltarea proiectelor a fost susținută inclusiv prin schimbările legislative și stimulentele acordate de Ministerul Energiei, în special prin PNRR și Fondul pentru Modernizare. În opinia sa, bateriile ar putea contribui la consolidarea pieței contractelor de energie pe termen lung.

Secretarul general al Ministerului Energiei a legat însă ritmul investițiilor și de evoluția consumului de electricitate, care se află în scădere. El a explicat că reducerea consumului este determinată inclusiv de măsurile de economisire, în timp ce clienții industriali au făcut investiții în capacități de autoconsum.

Pentru 2027, Ministerul Energiei ar trebui să urmărească reluarea creșterii consumului de energie electrică și atragerea mai multor proiecte în piață, astfel încât întâlnirea dintre cerere și ofertă să se realizeze la un nivel de preț care să mențină competitivitatea industriei din România, a apreciat Sorin Elisei.

Oficialul consideră că o creștere a consumului ar putea permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte energetice în România. În același timp, el a menționat că există probleme pe partea de autorizare, inclusiv în legătură cu Codul urbanismului.

Pe termen scurt, prioritatea este creșterea cât mai rapidă a producției interne de energie, astfel încât România să poată trece peste iarna și vara următoare. Pe termen mai lung, după 2027 și 2028, atenția ar trebui să se îndrepte către consolidarea sectorului prin proiecte viabile, creșterea capacităților disponibile și funcționarea unei piețe care să țină cont atât de interesele producătorilor, cât și de cele ale consumatorilor.

„Cred că am reușit din 2024, în ceea ce privește tarifarea, din perspectiva stocării, să oferim o lumină verde dezvoltatorilor de baterii. La momentul la care discutam despre această modificare, în luna mai, aveam deja nouă gigawați în pipeline cu ATR-uri, iar acesta este un lucru bun. Cred că a fost și ca efect al schimbărilor legislative, al stimulentelor acordate de Ministerul Energiei, mai ales prin PNRR, inclusiv prin Fondul de Modernizare.

Există, într-adevăr, zece sau poate o sută de megawați, astăzi, cu anumite probleme și la baterii, și la fotovoltaice. Ne așteptăm ca aceste sute, mii de megawați anunțate în ultimele luni să intre în PIF în perioada următoare și să poată livra într-un cadru de piață normal. Ne așteptăm, pe de altă parte, ca bateriile să contribuie sau, dacă vreți, să consolideze această piață a contractării pe termen lung.

Din perspectiva schimbărilor legislative, trebuie să putem să facem piața să ajungă într-un punct în care să fie reluată creșterea consumului de energie electrică. Trăim în niște scăderi, toată lumea face economie. Au fost, într-adevăr, investiții și pe autoconsum la clienții industriali, dar cred că ceea ce ar trebui să-și propună Ministerul Energiei pentru 2027 este să faciliteze și să vadă mai multe proiecte în piață, în așa fel încât intersecția dintre cerere și ofertă să se facă la un preț care să asigure competitivitatea industriei din România.

Creșterea consumului ar putea să facă loc pentru mult mai multe proiecte în România. Pe partea aceasta de autorizare, înțeleg că acum sunt niște probleme și cu Codul Urbanismului. Eu văd din perspectiva pe termen scurt, unde ne doare și ne arde cel mai rău, să avem cât mai multă producție acum pe masă, să trecem iarna și vara viitoare, dar și consolidarea după 2027, după 2028. Ar trebui să ne concentrăm pe proiectele bune, să avem megawați în piață și o piață care funcționează în interesul producătorului, dar și al clienților”, a declarat Elisei.

Criza energetică va lovi puternic în această iarnă. Cât de mult vor crește facturile?

Criza energetică va avea un impact foarte grav asupra României în această iarnă, iar autoritățile și actorii din piață trebuie să țină cont de această situație, a declarat joi, la un eveniment de specialitate, Dan Drăgan, expert în energie și fost secretar de stat în Ministerul Energiei.

Drăgan a criticat tendința de suprareglementare a pieței de energie, despre care consideră că nu contribuie la dezvoltarea acesteia. El a explicat că intervenția autorităților este necesară atunci când o piață concurențială nu mai funcționează în condiții normale, însă a avertizat că această situație ar putea determina o parte dintre investitorii care au dezvoltat proiecte energetice să își reevalueze planurile.

Expertul în energie a atras atenția că ritmul de dezvoltare a unor noi proiecte din sector ar putea încetini. Potrivit acestuia, după 2027 este posibil să nu mai fie disponibile noi capacități pentru conectare în același ritm ca în anii anteriori.

Dan Drăgan a arătat că este necesară o piață cu mai mulți producători independenți și un nivel mai ridicat de concurență, fără o concentrare excesivă a sectorului în mâinile câtorva companii. El a precizat că, în perioada în care a lucrat la Ministerul Energiei, a urmărit ca proiectele energetice să ajungă să servească în mod direct consumatorul final.

În ceea ce privește evoluția pieței, Drăgan a explicat că modificările legislative s-au suprapus peste alte două crize importante, care au afectat întregul mediu economic și, în special, consumatorii finali. În opinia sa, autoritățile ar trebui să acorde mai multă atenție evoluției prețurilor energiei pentru consumatorii industriali și efectelor acestora asupra populației, inclusiv prin prețurile produselor și serviciilor.

Expertul a avertizat că prețurile ridicate la energie vor avea un impact major în această iarnă. El consideră că amploarea problemei nu este reflectată suficient în discuțiile la nivelul decidenților politici, deși consumatorii industriali semnalează deja dificultățile generate de costurile energiei.

Dan Drăgan a amintit și investițiile realizate pentru dezvoltarea rețelei și a capacităților de interconectare. El a precizat că, în perioada în care s-a aflat la Ministerul Energiei, au fost alocate resurse și au fost semnate contracte în valoare de peste 700 de milioane de euro pentru aceste obiective, împreună cu Transelectrica.

Fostul secretar de stat a amintit și sprijinul acordat în anii anteriori Republicii Moldova și Ucrainei, în perioadele în care aceste state au avut nevoie de energie și de sprijinul infrastructurii românești. În prezent, România a ajuns, la rândul său, să apeleze la importuri de energie în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul, situație pe care Drăgan o consideră normală în contextul actual.

Potrivit expertului, lipsa unei capacități de aproximativ 1,4 GW din piață, echivalentul a aproape 20% din consum, ar fi trebuit să determine discuții mai ample privind organizarea pieței și identificarea unor soluții temporare pentru depășirea actualei crize energetice.

„Constat că, în continuare, există un apetit foarte mare pentru supra-reglementare, ceea ce întotdeauna am considerat că nu este cazul şi nu ajută piaţa spre dezvoltare. Este clar că, în momentele când observi că o piaţă concurenţială nu funcţionează în parametrii normali, mecanismele nu funcţionează, atunci trebuie să intervii, dar sunt convins că va exista o perioadă în care mulţi din actorii care au încercat şi au dezvoltat proiecte în piaţa de energie vor pune problema dacă vor continua această activitate sau o vor stopa.

Este clar că va exista o perioadă în care intenţiile de a dezvolta noi proiecte nu va avea aceeaşi creştere cum am fost obişnuiţi în trecut. Cu siguranţă, probabil după anul 2027, nu vom vedea noi capacităţi disponibile pentru conectare şi ce mi-aş dori mai mult e să văd mai mulţi jucători, mai mulţi producători independenţi în piaţă, mai multă concurenţă, nu neapărat o concentrare în câteva mâini. Am încercat şi când am fost la Ministerul Energiei, ca aceste proiecte să le ducem către consumatorul final.

Este clar că peste modificările pe care noi le-am făcut şi care cred că vor aduce o claritate în piaţă, s-a suprapus peste alte două crize foarte importante şi care impactează tot mediul economic, mai ales la consumatorii finali. M-aş fi aşteptat să văd mai multe dezbateri ale autorităţilor la ceea ce se întâmplă în piaţă, la preţul energiei pentru consumatorii industriali şi la impactul asupra consumatorului final, utilizatorului de produse şi servicii din România.

Va fi un impact foarte grav în această iarnă şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. Dar se pare că, în acest moment, având în vedere situaţia, la nivel decidenţi politici, aceasta este pierdută din vedere. Impactul este major. Consumatorii industriali se plâng şi acest lucru nu rezonează, de cealaltă parte, cu feedback-ul într-un astfel de context extrem de dificil. La Ministerul Energiei şi alături de colegii de la Transelectrica, întotdeauna am alocat resursele, am luat contracte semnate de peste 700 de milioane de euro pentru dezvoltarea reţelei, a capacităţilor de interconectare.

Am văzut în trecut, în anii precedenţi, când a fost nevoie de suportul Transelectrica, mai ales pentru vecinii din est, din Moldova, Ucraina, s-au depus eforturi semnificative şi acest ajutor a fost oferit. În acest moment, observăm că România, în perioadele în care are nevoie, apelează la fluxul acesta de energie, ceea ce este normal (…) Lipsa a 1,4 GW din piaţă, aproape 20% din consum, cred că a trebuit să nască discuţii prelungite pentru organizarea şi găsirea unor soluţii temporare pentru a trece peste această criză”, a precizat Drăgan.

Kozlodui oprește un reactor de 1.000 MW. România, tot mai dependentă de importuri în orele de vârf

Oprirea programată a unității 6 a centralei nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, începând de joi, pentru revizia anuală și reîncărcarea cu combustibil, pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic din România. Situația apare într-o perioadă în care consumul de electricitate crește în orele de seară, iar producția internă nu reușește întotdeauna să acopere cererea, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Unitatea 6, cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, este programată să revină în funcțiune la sfârșitul lunii noiembrie. Unitatea 5 continuă să producă energie, însă funcționarea acesteia este condiționată de nivelul Dunării și de asigurarea apei necesare centralei.

Chisăliță consideră că, deși oprirea unității 6 este planificată, momentul acesteia complică bilanțul energetic al regiunii și, implicit, al României. Retragerea temporară a capacității de aproximativ 1.000 MW reduce producția disponibilă într-o perioadă în care zilele devin mai scurte, temperaturile pot scădea, iar consumul de energie crește în intervalele de seară.

Potrivit președintelui AEI, România trebuie să țină cont de această situație în contextul dependenței de importuri în orele în care producția internă nu acoperă necesarul. El avertizează că nevoia de energie din import poate crește în perioadele în care mai multe state din regiune se confruntă simultan cu un consum ridicat.

Chisăliță explică faptul că România ar putea avea nevoie de energie în aceleași intervale în care și țările vecine înregistrează o creștere a cererii. O răcire simultană a vremii în România, Ungaria și statele din Balcani ar putea majora consumul regional, în timp ce producția disponibilă pentru export s-ar putea reduce dacă vântul este slab sau apar indisponibilități la centrale.

În aceste condiții, importurile de energie ar putea deveni mai costisitoare și mai dificil de asigurat. Bulgaria ar putea continua să exporte electricitate și după oprirea unității 6, însă volumul disponibil ar depinde de producția celorlalte centrale și de consumul intern al țării.

Ungaria ar putea facilita accesul României la energia produsă în Europa Centrală, însă și această țară are nevoie de importuri. Potrivit lui Chisăliță, disponibilitatea energiei la sursă nu este suficientă, fiind necesar ca rețelele să permită transportul acesteia până în România.

„Astăzi, 8 octombrie 2026, unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui este programată să se oprească pentru revizia anuală şi reîncărcarea cu combustibil. Revenirea este prevăzută pentru sfârşitul lunii noiembrie. Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei.

Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României. Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea.

Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat.

Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România”, explică Chisăliță.

În analiza sa, Chisăliță prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în orele de seară. Pentru a ilustra dimensiunea riscului, președintele AEI ia în calcul un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, ceea ce ar genera un necesar de 2.700 MW din importuri.

În cazul în care România ar putea atrage în acel interval doar 2.500 MW, ar rămâne un deficit de 200 MW, care ar trebui acoperit prin producție suplimentară, flexibilizarea sistemului sau reducerea consumului. Chisăliță precizează că aceste valori reprezintă ipoteze de analiză și nu constituie o prognoză oficială.

Datele prezentate în analiză arată că profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria și aproximativ 4.000 MW în Serbia. Aceste valori reprezintă repere istorice și nu constituie prognoze pentru ziua de joi.

Totodată, scenariul regional elaborat de Asociația Energia Inteligentă indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările analizate din Europa Centrală și de Sud-Est, în condițiile includerii în calcul a opririi unității 6 de la Kozlodui.

Președintele AEI atrage atenția că echilibrarea producției cu cererea nu este suficientă pentru garantarea siguranței sistemului energetic. Potrivit acestuia, sistemul trebuie să dispună de rezerve pentru a putea face față pierderii neașteptate a unei unități de producție sau a unei legături de transport. Un bilanț energetic care se închide la limită poate deveni vulnerabil în cazul producerii unei avarii.

Chisăliță explică și impactul nebulozității asupra producției de energie și asupra capacității de acoperire a consumului în orele de seară. El arată că, după apus, producția fotovoltaică este oricum redusă, însă norii pot diminua producția din timpul zilei, cantitatea de energie disponibilă pentru încărcarea bateriilor și posibilitatea de a păstra apa din acumulări pentru perioada de vârf a consumului.

În intervalele critice, situația depinde, potrivit analizei, de capacitățile de producție disponibile, de energia hidro și eoliană, de nivelul de încărcare a sistemelor de stocare și de cantitatea de energie care poate fi efectiv importată.

În opinia lui Chisăliță, România își poate acoperi cererea de electricitate în majoritatea serilor din octombrie. Marja de siguranță se poate reduce însă semnificativ în serile reci, caracterizate de vânt slab și eventuale avarii suplimentare.

Oprirea unității 6 de la Kozlodui exercită presiune suplimentară asupra acestei marje, însă, potrivit evaluării președintelui AEI, indisponibilitatea centralei nu este, de una singură, un motiv pentru anticiparea unor întreruperi generalizate de energie.

„Pentru a înţelege dimensiunea riscului, putem folosi un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW şi o producţie internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă în acea oră ar putea atrage doar 2.500 MW, ar rămâne o diferenţă de 200 MW de acoperit prin producţie suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori sunt ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială. (…)

Mai mult, echilibrarea producţiei cu cererea nu epuizează problema siguranţei. Sistemul trebuie să păstreze rezerve pentru pierderea neaşteptată a unui grup sau a unei legături de transport. Un bilanţ care se închide la limită poate deveni vulnerabil la prima avarie. (…)

Nebulozitatea adaugă presiune, dar efectul ei trebuie explicat corect. După apus, fotovoltaicul contribuie oricum foarte puţin. Norii reduc însă producţia din timpul zilei, energia disponibilă pentru încărcarea bateriilor şi posibilitatea de a păstra apa din acumulări pentru vârful de seară. În orele critice contează decisiv centralele disponibile, hidroenergia, vântul, stocarea încărcată şi importurile efectiv realizabile. (…)

Evaluarea mea este că România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie. În serile reci, cu vânt slab şi avarii suplimentare, marja poate deveni însă foarte mică. Oprirea Kozlodui 6 creşte presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate”, afirmă Chisăliţă.

În ceea ce privește efectele economice, Chisăliță consideră că reducerea producției disponibile la nivel regional ar putea duce la creșterea prețurilor energiei electrice în orele de vârf. Potrivit lui, atunci când oferta de energie scade, piața recurge la surse alternative mai costisitoare.

Președintele AEI arată că furnizorii expuși perioadelor cu prețuri ridicate se pot confrunta cu costuri de achiziție mai mari și cu un risc suplimentar, care s-ar putea reflecta ulterior în ofertele adresate consumatorilor. El precizează însă că o astfel de evoluție nu înseamnă automat o majorare imediată a facturilor, dar costurile asociate vulnerabilității sistemului se pot regăsi în contractele viitoare.

Chisăliță consideră că autoritățile ar fi trebuit să prezinte public un bilanț al resurselor disponibile pentru acoperirea consumului în perioadele dificile. În opinia sa, acesta ar trebui să includă producția disponibilă, importurile care pot fi realizate, rezervele existente și măsurile care pot fi aplicate în cazul unei avarii suplimentare.

Președintele AEI susține că datele privind puterea instalată și mediile lunare de producție nu oferă un răspuns suficient cu privire la capacitatea sistemului de a face față orelor cu cel mai mare consum. El atrage atenția că revizia de la Kozlodui era cunoscută din timp, motiv pentru care România ar fi trebuit să își pregătească din timp sistemul energetic pentru această situație.

Potrivit lui Chisăliță, securitatea energetică trebuie evaluată prin capacitatea de a acoperi perioadele dificile, la un cost suportabil. În acest context, oprirea unității 6 de la Kozlodui reprezintă un test pentru nivelul de siguranță pe care România îl poate asigura în intervalele critice.

„Primul efect probabil este economic: energie mai scumpă în orele de vârf. Când producţia disponibilă scade, piaţa apelează la alternative mai costisitoare. Pentru furnizorii expuşi acestor ore cresc cheltuielile de achiziţie şi riscul, care se pot reflecta ulterior în ofertele către consumatori. Facturile nu cresc automat astăzi, dar costul vulnerabilităţii poate ajunge în contractele viitoare.

Autorităţile trebuiau să prezinte public un bilanţ credibil pentru serile dificile: producţie disponibilă, importuri realizabile, rezerve şi măsuri pentru o avarie suplimentară. Puterea instalată şi mediile lunare nu răspund acestei întrebări. Revizia de la Kozlodui era cunoscuta. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea. Securitatea energetică se măsoară în capacitatea de a acoperi ora dificilă, la un cost suportabil. Oprirea Kozlodui 6 ne obligă să demonstrăm câtă siguranţă avem în acea oră”, a adăugat Chisăliță.