Hidroelectrica se pregătește pentru o iarnă dificilă. Lacurile de acumulare au un grad de umplere de doar 46,12%

Hidroelectrica intră în sezonul rece cu rezerve de apă mult diminuate, în condițiile în care lacurile de acumulare sunt umplute în proporție de numai 46,12%. Nivelul se numără printre cele mai scăzute din ultimele trei decenii, după un an hidrologic dificil, marcat de precipitații insuficiente și de debite foarte mici ale Dunării. Deși debitul fluviului la intrarea în România este estimat să crească în următoarea perioadă, valorile vor rămâne mult sub media obișnuită pentru luna noiembrie.

Hidroelectrica se pregătește pentru o iarnă dificilă

Potrivit prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării în secțiunea Baziaș ar urma să ajungă la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă până la 7 noiembrie 2026. Valoarea este considerabil mai mică decât media multianuală pentru această lună, estimată la 4.700 de metri cubi pe secundă.

Nivelul redus al apelor afectează producția hidroenergetică. Pentru a-și respecta obligațiile comerciale și pentru a contribui la menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național (SEN), Hidroelectrica a fost nevoită să utilizeze mai intens rezervele de apă din lacurile de acumulare.

Ce se întâmplă cu debitul Dunării la începutul lunii noiembrie

Conform estimărilor INHGA pentru intervalul 31 octombrie – 7 noiembrie 2026, debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, va avea o tendință de creștere și ar urma să atingă aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă.

Chiar dacă este prognozată o majorare a debitului, nivelul va rămâne mult sub media multianuală pentru luna noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt estimate să crească pe parcursul intervalului analizat. Excepție face prima zi, când pe sectorul Cernavodă – Tulcea sunt prognozate valori relativ constante.

Estimările hidrologice pentru întreaga lună noiembrie indică un debit maxim al Dunării de 2.000 de metri cubi pe secundă și unul minim de 1.400 de metri cubi pe secundă.

Valorile reduse au avut deja consecințe asupra sectorului energetic. În timpul verii, debitele Dunării au coborât la niveluri istorice, situație care a contribuit la oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Cele două unități asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României.

Avertizări hidrologice pentru râurile din România

În cazul râurilor interioare, specialiștii estimează creșteri ale debitelor medii zilnice în primele trei zile ale perioadei analizate, în special în jumătatea sudică a țării. Evoluția este determinată de precipitațiile prognozate și de propagarea viiturilor. Pentru celelalte cursuri de apă sunt anticipate, în general, valori relativ constante în prima parte a intervalului.

Hidrologii atrag atenția asupra riscului de viituri rapide și inundații locale în anumite zone din sudul țării. Precipitațiile prognozate, care vor avea local cantități însemnate, pot determina scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și creșteri rapide ale nivelurilor și debitelor râurilor. În unele cazuri, acestea ar putea depăși Cotele de Inundație, în special pe râurile din bazinele superioare și mijlocii din sudul țării.

În a doua parte a perioadei analizate, debitele ar urma să crească în continuare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sudul României. Pe celelalte cursuri de apă sunt estimate evoluții relativ stabile.

Prognoza INHGA pentru luna noiembrie 2026 indică un regim hidrologic situat, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.

Există însă și bazine în care valorile estimate sunt mai ridicate, între 50% și 80% din mediile multianuale. Printre acestea se numără Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, precum și sectoarele superior și mijlociu ale Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și cursul Siretului.

La polul opus se află râurile din bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, unde regimul hidrologic ar putea coborî sub 30% din mediile multianuale.

Hidroelectrica intră în sezonul rece cu lacurile de acumulare sub 50%

Deficitul de apă din sistemul hidrologic a determinat schimbări importante în modul în care Hidroelectrica își exploatează resursele. Cel mai mare producător de energie electrică din România a trebuit să compenseze producția mai redusă a hidrocentralelor de la Porțile de Fier prin utilizarea suplimentară a apei stocate în lacurile de acumulare de pe râurile interioare.

Datele Transelectrica arată că, la 25 octombrie 2026, gradul de umplere al lacurilor de acumulare ajunsese la numai 46,12%. Scăderea este semnificativă în comparație cu începutul lunii. La 5 octombrie, gradul de umplere era de 52,5%, ceea ce înseamnă o diminuare de peste șase puncte procentuale în aproximativ trei săptămâni.

Reprezentanții Hidroelectrica au explicat că situația nu este cauzată exclusiv de lipsa precipitațiilor din toamnă, ci reprezintă consecința întregului an hidrologic 2026. Deși anul a început cu rezerve mai bune decât în 2025, primăvara nu a adus aportul obișnuit de apă din topirea zăpezilor și din precipitații.

Din această cauză, la începutul verii, lacurile de acumulare aveau un grad de umplere de aproximativ 67%, față de 85-89% în anii cu condiții hidrologice normale. Informațiile au fost transmise de companie publicației Economica.

Cum au afectat debitele reduse ale Dunării producția de energie

Problemele s-au accentuat începând din luna iulie, când Dunărea a înregistrat debite foarte scăzute. Potrivit Hidroelectrica, fluviul a avut cele mai mici debite din ultimii 30 de ani, ceea ce a redus producția centralelor companiei de la Porțile de Fier.

Aceste hidrocentrale asigură, în condiții obișnuite, aproximativ 40% din producția anuală de energie electrică a Hidroelectrica. În același timp, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă a pus presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Național. Cele două unități au fost oprite la 28 iulie, respectiv la 13 august.

În aceste condiții, Hidroelectrica a utilizat în mod controlat apa din lacurile de acumulare pentru a-și onora obligațiile contractuale și pentru a pune la dispoziția sistemului energetic rezerve de putere care pot fi activate în situații de echilibrare.

Între iulie și octombrie, rezerva energetică din lacuri a scăzut cu aproximativ 850 GWh. Reducerea este de circa două ori mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anilor 2023–2025.

Prin urmare, compania a trebuit să gestioneze cu atenție resursele disponibile, în condițiile în care producția hidrocentralelor de pe Dunăre a fost afectată, iar sistemul energetic a avut nevoie de capacități suplimentare.

Cât de redusă este rezerva energetică a Hidroelectrica

La sfârșitul lunii octombrie, rezerva energetică din lacurile de acumulare era estimată la aproximativ 1.400 GWh. Potrivit companiei, această cantitate reprezintă circa 70% din media multianuală corespunzătoare perioadei.

Nivelul se numără printre cele mai mici înregistrate în ultimele trei decenii. Mai exact, rezerva de la sfârșitul lunii octombrie este a cincea cea mai redusă valoare din ultimii 31 de ani, după nivelurile consemnate în 2000, 2003, 2009 și 2011.

Hidroelectrica a început să gestioneze preventiv efectele secetei încă din luna iunie și continuă să administreze rezervele cu prudență, în coordonare cu Transelectrica, Administrația Națională „Apele Române” și ceilalți factori implicați.

Compania intenționează să dozeze în continuare utilizarea apei astfel încât să își poată respecta obligațiile contractuale și să contribuie la siguranța Sistemului Energetic Național. Reprezentanții Hidroelectrica estimează că situația se va îmbunătăți odată cu revenirea precipitațiilor și, în special, cu creșterea debitelor Dunării, evoluție care va permite și repornirea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Cum a evoluat producția Hidroelectrica în 2026

În pofida dificultăților provocate de condițiile hidrologice, rezultatele companiei pentru primele nouă luni ale anului 2026 indică o producție netă de energie electrică mai mare decât în perioada similară din 2025.

Grupul Hidroelectrica a raportat o producție netă de 9.328 GWh în primele trei trimestre ale anului, în creștere cu 10% față de intervalul corespunzător din anul precedent.

Cantitatea totală de energie electrică vândută a ajuns la 11.310 GWh, cu 12% peste nivelul de 10.130 GWh consemnat în primele nouă luni din 2025.

Diferența dintre energia vândută și cea produsă în propriile centrale a fost de 1.982 GWh. Pentru a-și respecta angajamentele comerciale, Hidroelectrica a cumpărat cantități suplimentare de electricitate de pe piață.

Achizițiile de energie au însumat 1.983 GWh în primele nouă luni din 2026, cu aproximativ 20% mai mult decât cele 1.657 GWh înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

Hidroelectrica administrează un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice, cu o capacitate instalată totală de 6,4 GW. Compania deține și parcul eolian Crucea, care are o putere instalată de 108 MW. Pe lângă activitatea de producție, societatea are aproximativ 1,4 milioane de clienți finali în segmentul de furnizare a energiei electrice.