Dunărea a scăzut sub cota critică de siguranță la Cernavodă. Ce spun Nuclearelectrica și autoritatea de control nuclear

Nivelul Dunării la Cernavodă a coborât, luni, 19 octombrie, la -268 de centimetri, după trei zile consecutive în care au fost înregistrate noi minime. Valorile au ajuns sub pragul critic de -262 de centimetri, relevant pentru alimentarea cu apă a sistemelor de răcire ale centralei nucleare. Nuclearelectrica și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au transmis că securitatea nucleară este asigurată. Autoritățile au stabilit măsuri pentru menținerea nivelului apei necesar funcționării pompelor de răcire.

Dunărea a ajuns la -268 de centimetri la Cernavodă. Ministerul Energiei avertizase asupra riscului hidrologic

Nivelul Dunării la stația hidrometrică Cernavodă a continuat să scadă în ultimele trei zile, ajungând sub pragul de -262 de centimetri identificat drept critic pentru asigurarea condițiilor de captare și pompare a apei utilizate la răcirea centralei nucleare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) arată că sâmbătă a fost înregistrată o cotă de -262 de centimetri, urmată de -266 de centimetri duminică și -268 de centimetri luni. Cele trei valori reprezintă recorduri negative consecutive pentru sectorul Dunării din zona Cernavodă.

Estimările hidrologice pentru următoarele cinci zile indică menținerea nivelului fluviului între -263 și -268 de centimetri, fără o revenire peste pragul critic în intervalul prognozat.

Evoluția fusese anticipată într-un document al Ministerului Energiei, întocmit la 28 septembrie 2026. În analiza factorilor de risc, instituția semnala posibilitatea deteriorării condițiilor hidrologice în a doua jumătate a lunii octombrie, cu implicații asupra alimentării cu apă a sistemelor de răcire ale celor două reactoare de la Cernavodă.

Documentul menționează „persistenţa unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15 – 22.10.2026 şi cu apropierea, respectiv depăşirea în scenariile nefavorabile, a pragului de -262 cm, ceea ce confirmă persistenţa riscului operaţional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”, potrivit informațiilor relatate de News.ro.

Nuclearelectrica anunță că ambele reactoare de la Cernavodă sunt în stare de oprire sigură

În contextul scăderii nivelului Dunării, Nuclearelectrica a transmis că situația hidrologică nu afectează securitatea nucleară a centralei de la Cernavodă, întrucât instalația dispune de sisteme de răcire proiectate pentru funcționarea în condiții diferite de alimentare cu apă.

Reprezentanții companiei au precizat că ambele unități nucleare se află în stare de oprire sigură, iar funcțiile necesare menținerii securității sunt asigurate.

Potrivit explicațiilor furnizate de operator, atingerea unui anumit nivel al Dunării nu determină automat apariția unui pericol nuclear. Proiectul centralei include mai multe sisteme de răcire, care pot fi utilizate în funcție de parametrii tehnici și de disponibilitatea apei.

„Ambele unităţi ale CNE Cernavodă sunt în stare oprită sigură. Atingerea unui anumit prag nu implică niciun tip de risc de securitate nucleară întrucât, prin proiect, CNE Cernavodă dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcţioneze la niveluri diferite ale apei de răcire. Aceste sisteme sunt activate şi utilizate în funcţie de parametri tehnici specifici, funcţiile de securitate nucleară fiind asigurate integral în orice moment”, a transmis Nuclearelectrica.

Centrala nucleară dispune de sisteme de răcire redundante, activate în funcție de nivelul apei

Nuclearelectrica a explicat că măsurile operaționale adoptate de autoritățile române completează sistemele de siguranță existente la centrala nucleară, obiectivul fiind menținerea condițiilor necesare funcționării echipamentelor de răcire.

Compania a precizat că intervențiile stabilite la nivel guvernamental și instituțional urmăresc păstrarea redundanței sistemelor de răcire. O atenție deosebită este acordată pompelor care asigură circulația apei, astfel încât acestea să poată funcționa în parametrii tehnici prevăzuți.

Operatorul centralei susține că securitatea nucleară este menținută inclusiv în perioadele în care reactoarele sunt oprite, indiferent de variațiile nivelului sau debitului Dunării.

Centrala de la Cernavodă a fost construită cu sisteme redundante de răcire, destinate să asigure funcțiile de securitate și în situațiile în care condițiile hidrologice se modifică semnificativ.

Instalațiile sunt organizate pe mai multe niveluri de funcționare și au fost proiectate pentru a utiliza apa disponibilă la cote și adâncimi diferite.

Activarea acestora se realizează gradual, în funcție de parametrii tehnici monitorizați. Potrivit Nuclearelectrica, această configurație permite menținerea funcțiilor de răcire și securitate atât în timpul producerii energiei electrice, cât și atunci când unitățile nucleare se află în stare de oprire.

CNCAN: Nivelul apei din bazinul de aspirație permite funcționarea normală a pompelor

Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Marian Ciurea Ercău, a precizat că nivelul Dunării măsurat la stația hidrometrică Cernavodă nu trebuie confundat cu nivelul apei din bazinul de aspirație utilizat pentru alimentarea sistemelor de răcire ale centralei.

Potrivit reprezentantului autorității de reglementare, în bazinul de aspirație există în prezent suficientă apă pentru funcționarea normală a pompelor.

Marian Ciurea Ercău a explicat că au fost stabilite măsuri de coordonare între instituțiile responsabile de administrarea căilor navigabile și a resurselor de apă, pentru a preveni scăderea nivelului din bazin sub limitele necesare funcționării echipamentelor.

„Au fost stabilite măsuri de coordonare operaţională cu Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Naţională „Apele Române”, în vederea menţinerii unui nivel al apei care să permită funcţionarea normală a pompelor, inclusiv prin suplimentarea debitului Dunării cu apă din lacurile de acumulare”, a declarat reprezentantul CNCAN.

Traficul pe Canalul Dunăre–Marea Neagră este restricționat pentru menținerea nivelului apei

Autoritățile române au decis aplicarea unor măsuri operaționale pentru conservarea resurselor de apă disponibile în zona Cernavodă, în condițiile în care prognozele indică menținerea cotelor scăzute ale Dunării în zilele următoare.

Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Canalelor Navigabile au stabilit reducerea traficului pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. În cadrul acestor restricții, ecluzele sunt utilizate numai pentru transporturile considerate esențiale.

O altă măsură constă în suplimentarea periodică a debitelor prin evacuări controlate de apă din lacurile de acumulare. Aceste intervenții urmăresc menținerea nivelului necesar alimentării bazinului de aspirație al centralei nucleare.

Instituțiile implicate aplică măsurile în mod coordonat, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice și de necesarul de apă pentru sistemele de răcire.

Autoritățile au pregătit baraje temporare și pompe mobile pentru situații hidrologice mai severe

În eventualitatea unei scăderi suplimentare a nivelului Dunării, autoritățile au prevăzut proceduri alternative de intervenție, în conformitate cu deciziile Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Printre soluțiile pregătite se află amenajarea unui baraj temporar, realizat din pontoane și barje, care ar urma să contribuie la gestionarea nivelului apei în zona de captare.

De asemenea, este avută în vedere instalarea unor sisteme mobile de pompare de mare capacitate. Aceste echipamente ar putea fi utilizate pentru alimentarea continuă cu apă a bazinului de aspirație, în cazul în care condițiile hidrologice ar impune măsuri suplimentare.

Potrivit măsurătorilor Administrației Fluviale „Dunărea de Jos”, nivelul fluviului a coborât de la -262 de centimetri sâmbătă la -266 de centimetri duminică și -268 de centimetri luni, fiecare valoare reprezentând un nou minim înregistrat în această zonă.

Valorile negative raportate de AFDJ sunt calculate în raport cu așa-numita „cotă zero”, un reper convențional stabilit individual pentru fiecare stație hidrometrică. Acesta constituie nivelul de referință față de care se determină și se raportează variațiile înălțimii apei Dunării.