Ce se întâmplă cu facturile românilor la electricitate și gaze. Estimări pentru iarnă și primăvara viitoare

Facturile la electricitate ar putea crește cu aproximativ 10% în perioada următoare, pe fondul efectelor crizei din vara trecută și al prețurilor ridicate de pe piața angro.

Ce se întâmplă cu facturile românilor la electricitate și gaze

Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, estimează însă că situația s-ar putea detensiona începând din primăvară, pe măsură ce noi capacități de producție și instalații de stocare vor intra în funcțiune.

Într-un interviu acordat HotNews, oficialul a explicat care sunt factorii care influențează ofertele furnizorilor, de ce contractele pe termen lung ar putea contribui la reducerea prețurilor și ce mecanisme ar putea facilita încheierea unor astfel de acorduri.

El a vorbit și despre perspectivele aprovizionării cu gaze naturale în sezonul rece, evoluția facturilor la gaze și posibilitatea ca Romgaz să intre pe piața furnizării pentru consumatorii casnici.

De ce au crescut ofertele furnizorilor de electricitate

Potrivit lui Sorin Elisei, prețurile din contractele angro pentru energia livrată în 2027 reflectă efectele crizei din vara trecută. Totuși, oficialul atrage atenția că volumul de energie pentru anul viitor tranzacționat până acum pe bursă este redus, iar strategiile comerciale diferă de la un furnizor la altul.

O parte dintre companii fac parte din grupuri care includ și producători de energie, ceea ce influențează modul în care își asigură necesarul și își construiesc ofertele pentru clienți.

Secretarul general al Ministerului Energiei estimează că situația s-ar putea îmbunătăți odată cu intrarea pe piață a unor noi capacități de producție, în special din surse fotovoltaice și eoliene, dar și prin dezvoltarea instalațiilor de stocare a energiei.

„Eu unul sper că efectul acestor noi intrări de capacități de fotovoltaice, eoliene, poate și surse clasice, dar mai ales și de instalații de stocare, va duce la o detensionare situației stabilite cu luna martie.”

Ofertele furnizorilor sunt actualizate, de regulă, la intervale de una sau două luni, potrivit lui Elisei. Astfel, atunci când pe piață va exista o capacitate suficientă de producție, primele semnale de scădere a prețurilor ar putea fi urmate de o relaxare a situației.

Consumatorii care încheie contracte de furnizare pentru un an nu sunt obligați să rămână la același furnizor pe toată durata respectivă, având posibilitatea de a-l schimba și mai devreme. Autoritățile urmăresc să faciliteze intrarea în producție a unor capacități suplimentare, în colaborare cu Transelectrica, operatorii de distribuție și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Cât de mult ar putea crește facturile în lunile următoare

Întrebat despre evoluția prețurilor până la jumătatea lunii noiembrie, Sorin Elisei a spus că nu se așteaptă ca acestea să depășească nivelurile actuale de pe piața pentru ziua următoare (PZU), unde se tranzacționează energie pentru livrare pe termen scurt.

Oficialul a explicat că, înainte ca Nuclearelectrica să declare forță majoră, furnizorii care și-au acoperit necesarul de energie prin achiziții de pe PZU au fost dezavantajați de prețurile practicate pe această piață. El a precizat însă că unii furnizori nu au majorat tarifele pentru clienți, chiar dacă au utilizat această strategie de achiziție.

Ulterior, declararea forței majore a dus la indisponibilizarea unei cantități de energie care nu a mai putut fi livrată, iar necesarul respectiv a trebuit acoperit prin achiziții de pe piața spot. În privința impactului asupra facturilor, Elisei a menționat estimări de creștere de 7%, 8% și 10%, susținând că majorarea ar putea fi temporară. „Eu revin la predicția mea de creștere de 10%.”

Oficialul a precizat că o eventuală nouă plafonare a prețurilor ar putea fi decisă de un guvern cu puteri depline. În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie creșterea producției disponibile, astfel încât piața să reflecte raportul dintre cerere și ofertă.

De asemenea, dezvoltarea capacităților de stocare în baterii ar putea contribui la reducerea prețurilor. Dacă evoluția pieței nu va corespunde acestor așteptări, există instituții și mecanisme care ar trebui să supravegheze piața și să sancționeze eventualele comportamente speculative.

Contractele pe termen lung, o posibilă soluție pentru reducerea prețurilor

Tranzacțiile pe termen scurt reprezintă, potrivit lui Sorin Elisei, o problemă importantă pentru piața de energie din România. În lunile martie și aprilie, prețurile tind să scadă sezonier, iar consumatorii încearcă atunci să renegocieze contractele cu furnizorii.

Ministerul Energiei analizează soluții care să încurajeze încheierea mai frecventă a contractelor pe termen lung. O astfel de abordare ar putea reduce cantitatea de energie tranzacționată pe piața spot și ar limita volatilitatea prețurilor.

Elisei a menționat posibilitatea dezvoltării, începând cu 2027, a unui instrument financiar bazat pe un fond de contragarantare, care să ofere producătorilor și furnizorilor mai multă siguranță comercială atunci când încheie contracte pe perioade îndelungate.

Reticența față de aceste acorduri există atât în rândul producătorilor, cât și al clienților. Contractele pe termen lung pot fi utilizate de producători inclusiv ca garanții pentru bănci, deoarece oferă o perspectivă mai clară asupra veniturilor viitoare.

Problema garanțiilor financiare ar putea fi abordată printr-un mecanism de contragarantare. Într-un contract cu o durată de cinci ani, ambele părți ar putea avea de constituit garanții, fără să fie necesară blocarea unor sume mari de bani în numerar.

„Pentru că este un contract pe cinci ani, și o parte și celalalt pune o anumită garanție, să zicem un milion de euro. Și atunci, ca să nu vină cineva cu un milion de euro cash nicio parte, nici ceaaltă, există un instrument prin care se poate accesa această garanție care ar pune la încheierea contractului, fără a crea un cost adițional nici pentru producător, nici pentru consumator”.

Potrivit secretarului general al Ministerului Energiei, mecanismul se află în stadiul de proiect și ar putea fi derulat inclusiv prin Banca de Investiții și Dezvoltare.

Diferențe de preț între Hidroelectrica și ceilalți furnizori

În perspectiva sezonului rece, Sorin Elisei a atras atenția asupra diferențelor dintre ofertele disponibile pe piață. Hidroelectrica, unul dintre principalii producători și furnizori de energie electrică, a majorat prețurile, însă tarifele sale rămân semnificativ diferite de cele practicate de alți furnizori, potrivit oficialului.

Acesta a amintit și de sprijinul destinat consumatorilor vulnerabili, prin acordarea lunară a 800.000 de vouchere. Pentru gospodăriile cu un consum de aproximativ 50-60 kWh pe lună, un voucher în valoare de 50 de lei ar putea acoperi o parte importantă din factură.

În mediul urban există și consumatori care urmăresc nu doar prețul energiei, ci și serviciile oferite de furnizori. Din acest motiv, condițiile contractuale și ofertele comerciale rămân relevante atunci când clienții compară alternativele disponibile.

În privința perspectivelor generale, Elisei consideră că majorarea prețurilor la electricitate ar putea fi temporară, în condițiile în care pe piață vor intra noi capacități de producție și stocare.

El a precizat că nu se așteaptă la repetarea, în vara următoare, a scenariului din această vară, bazându-și estimarea pe evoluția anticipată a capacităților de producție și pe posibilitatea reducerii dezechilibrelor dintre cerere și ofertă.

Cum ar putea evolua aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, secretarul general al Ministerului Energiei estimează că România va avea o situație bună dacă iarna va fi una cu temperaturi obișnuite pentru acest sezon.

Potrivit acestuia, gradul de umplere a depozitelor a depășit 85%, iar până în aprilie nu ar trebui să apară probleme de aprovizionare pentru producătorii de energie termică și pentru consumatorii casnici, în condițiile unui scenariu meteorologic normal.

Oficialul a admis posibilitatea unor episoade de ger în ianuarie și februarie, dar a arătat că perioadele cu temperaturi de minus 20 de grade Celsius au devenit mai puțin frecvente decât în trecut.

Prognoza pentru iarnă a fost elaborată, iar autoritățile urmăresc și evoluția condițiilor hidrologice din lunile octombrie și noiembrie. Potrivit lui Elisei, luna noiembrie se anunță mai favorabilă din punct de vedere hidrologic, în timp ce, statistic, decembrie nu este o lună caracterizată de prețuri foarte ridicate. Acesta se așteaptă ca situația să fie mai puțin tensionată decât începând din august, când piața energiei s-a confruntat cu presiuni asupra prețurilor.

Ce măsuri sunt prevăzute dacă apare un episod de ger

Furnizorii de gaze au discutat cu Ministerul Energiei, ANRE și Transgaz despre alocarea cantităților necesare pentru sezonul rece. Conform informațiilor prezentate de Elisei, prognozele transmise de companii s-au încadrat până acum în limite considerate normale.

Dacă în februarie sau martie ar apărea un episod sever de ger, depozitele de gaze ar avea un rol important, necesarul urmând să fie completat, dacă va fi nevoie, prin importuri.

Oficialul a precizat că, potrivit evaluării actuale, nu sunt anticipate probleme de aprovizionare, deși prețurile reprezintă în continuare o dificultate. El a subliniat și importanța evitării unei penurii în condițiile unor noi presiuni asupra pieței.

În privința unei eventuale limitări a consumului sau a deconectării unor consumatori, Elisei a afirmat că nu s-a recurs la astfel de măsuri și că nu se așteaptă să fie necesare. Pentru gazele naturale există, de asemenea, reguli privind securitatea aprovizionării și protejarea consumatorilor care nu pot fi întrerupți.

Chiar și în scenariul unor temperaturi de minus 20 de grade Celsius, prognozele furnizorilor nu indică, în acest moment, dificultăți de alimentare.

Autoritățile analizează măsuri pentru reducerea consumului de energie

Sorin Elisei consideră că eventualele campanii prin care populația ar putea fi încurajată să reducă consumul ar necesita colaborarea dintre autoritățile centrale și cele locale. El a menționat și posibilitatea introducerii unor forme de sprijin sau a unor stimulente pentru persoanele și comunitățile care adoptă astfel de măsuri.

Potrivit oficialului, politica de sprijin public a Ministerului Energiei a vizat în special comunitățile vulnerabile, prin intermediul unităților administrativ-teritoriale și al primăriilor.

Acestea pot dezvolta proiecte bazate pe panouri fotovoltaice și instalații de stocare, care să asigure o parte din energia necesară pentru iluminatul public, creșe, grădinițe și alte obiective locale.

Prin Fondul pentru Modernizare sunt finanțate numeroase proiecte de acest tip, valoarea investițiilor în panouri fotovoltaice și sisteme de stocare ajungând la sute de milioane de euro, potrivit estimării prezentate de Elisei.

O parte dintre primării au finalizat deja lucrările, iar efectele investițiilor ar urma să devină mai vizibile anul viitor, a explicat secretarul general al Ministerului Energiei.

Facturile la gaze ar putea înregistra variații moderate

În ceea ce privește facturile la gaze naturale pentru populație, Elisei a estimat că ar putea exista unele variații, dar că acestea ar putea rămâne sub pragul de 0,31 lei/kWh aplicat anterior în perioada plafonării.

Oficialul a explicat că estimările actuale pornesc de la un preț al gazelor de 110 lei/MWh. În cazul în care consumul ar depăși cantitățile estimate, furnizorii ar putea fi nevoiți să apeleze la surse suplimentare, unde prețurile ar putea fi mai mari.

În ofertele pentru 2027 au fost luate în calcul diferite scenarii privind evoluția prețului gazelor naturale. Totuși, potrivit lui Elisei, nu există încă o decizie privind modul în care va funcționa piața după 1 aprilie, iar o astfel de hotărâre ar necesita un guvern cu puteri depline. Întrebat cine suportă diferența de preț, oficialul a făcut referire la consumatorii noncasnici.

Ce rol ar putea avea gazele din Marea Neagră

Gazele extrase din Marea Neagră ar putea contribui la îmbunătățirea situației de pe piața internă, însă efectul asupra prețurilor pentru consumatorii din România depinde de strategiile comerciale ale operatorilor.

Sorin Elisei a explicat că o parte din cantitățile disponibile sunt deja contractate pentru diferite destinații, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe. Din acest motiv, producția suplimentară nu se traduce automat într-o reducere a tarifelor pentru gospodării.

Oficialul a amintit și de strategia Romgaz de a intra pe piața furnizării gazelor naturale către consumatorii casnici. O astfel de evoluție ar putea contribui la creșterea concurenței, într-un mod comparabil cu rolul pe care Hidroelectrica îl are pe piața energiei electrice.

Potrivit lui Elisei, pregătirea sistemelor informatice și a mecanismelor de facturare este importantă pentru ca Romgaz să poată încheia contracte cu populația. El și-a exprimat speranța că societatea va fi pregătită după lunile aprilie-mai, astfel încât să poată începe să furnizeze gaze naturale consumatorilor casnici și să contribuie la diversificarea ofertelor disponibile pe piață.