Vremea se răcește brusc în România. Un ciclon mediteraneean aduce ploi torențiale și ninsori în zonele montane

Luna noiembrie a început cu vreme rece, precipitații abundente și ninsori la munte, iar meteorologii anunță că fenomenele vor continua și în perioada următoare. Un ciclon format în zona Mediteranei se îndreaptă spre România, după ce a provocat ploi importante și risc de viituri în Bulgaria, Grecia și sudul Italiei. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis deja mai multe avertizări de vreme rea, inclusiv coduri portocalii de ploi și vânt.

Vremea se schimbă radical în România la început de noiembrie

Directorul general al ANM, Elena Mateescu, a anunțat că precipitațiile vor continua și săptămâna viitoare, când în anumite regiuni sunt prognozate cantități importante de apă. Vremea va deveni și mai rece, iar temperaturile maxime vor ajunge, în general, la 10-15 grade Celsius. În București, valorile maxime nu vor depăși aproximativ 10-11 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi, de asemenea, scăzute.

Încheierea weekendului nu va aduce o îmbunătățire a vremii. Potrivit directorului ANM, începând de luni, 2 noiembrie, sunt așteptate din nou precipitații abundente, în special în sud-vestul țării.

În această regiune, cantitățile de apă acumulate ar putea depăși 30-40 de litri pe metru pătrat. Elena Mateescu a atras atenția asupra volumelor importante de precipitații prognozate pentru perioada următoare.

Ciclonul care se apropie de România s-a format în zona Mediteranei și a adus deja precipitații abundente și risc de viituri în mai multe țări din sudul Europei, printre care Bulgaria, Grecia și sudul Italiei. În România, ANM a emis avertizări meteorologice, inclusiv coduri portocalii pentru ploi și vânt.

„Cantitățile de precipitații vor fi unele foarte importante”, a declarat Elena Mateescu.

Roxana Bojariu explică de ce ciclonii mediteraneeni pot deveni mai puternici

Climatologul Roxana Bojariu a explicat că ciclonii mediteraneeni sunt fenomene meteorologice obișnuite în această perioadă a anului. Aceștia sunt mai frecvenți toamna, spre iarnă și în anumite perioade ale primăverii, însă intensitatea precipitațiilor pe care le aduc poate crește pe fondul încălzirii globale.

Potrivit climatologului, încălzirea globală contribuie la alimentarea acestor cicloni cu o cantitate mai mare de vapori de apă din atmosferă. În consecință, precipitațiile devin mai intense în majoritatea regiunilor traversate de asemenea sisteme meteorologice.

Efectele nu se limitează la România, ci se manifestă în toate zonele în care ajung ciclonii mediteraneeni, prin ploi și, uneori, ninsori la altitudini mai mari. Fenomenul în sine nu este neobișnuit pentru această perioadă, însă intensitatea precipitațiilor crește pe măsură ce procesul de încălzire globală se accelerează.

Climatologul a atras atenția și asupra altor pericole meteorologice, în afara precipitațiilor abundente. În perioada următoare sunt posibile fluctuații importante ale condițiilor meteorologice, cu diferențe mai mari de la un interval la altul.

„Ciclonii mediteraneeni ating o frecvență din ce în ce mai mare. Este sezonul lor, mai ales toamna, spre iarnă și o parte din primăvară. Evident, există anotimpuri și perioade în care frecvența acestor cicloni este cea mai mare din an. Pe fondul încălzirii globale, acești cicloni sunt alimentați cu o cantitate mai mare de vapori de apă din atmosferă, de unde și intensitatea crescută a precipitațiilor în majoritatea zonelor în care ajung. Nu doar în România, ci în toate regiunile în care aduc ploi și, uneori, ninsori la altitudini mai mari, așa cum se va întâmpla și la noi. Este un fenomen normal, nu ceva neobișnuit, însă intensitatea precipitațiilor crește pe măsură ce încălzirea globală își accelerează cursul”, a explicat climatologul la Digi24.

Fenomenul El Niño ar putea favoriza episoade de iarnă severă în Europa

Roxana Bojariu a explicat și cum ar putea influența fenomenul El Niño evoluția vremii în Europa. Acesta are o intensitate în creștere și nu a ajuns încă la valoarea maximă, însă efectele sale sunt deja resimțite indirect pe continent.

În timpul iernii, El Niño ar putea contribui la perturbarea vortexului polar din stratosferă. Dacă această perturbare își propagă efectele până în straturile inferioare ale atmosferei, ar putea apărea episoade de iarnă severă, chiar dacă acestea ar fi limitate ca durată.

Climatologul a subliniat că prognoza Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu indică, în ansamblu, temperaturi medii mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă în mare parte din Europa, inclusiv în sudul continentului. Totuși, această perspectivă generală nu exclude apariția unor intervale cu vreme deosebit de rece și fenomene specifice iernii.

Astfel, temperaturile medii mai ridicate prognozate pentru sezonul rece nu înseamnă că Europa va fi ferită de episoade de iarnă severă. Fluctuațiile meteorologice ar putea avea o amplitudine mai mare, iar anumite regiuni ar putea trece temporar prin perioade cu condiții meteo extreme.

„Avem de-a face cu fluctuații de amplitudine mai mare ale condițiilor meteorologice. Pe o perioadă mai lungă de timp, suntem influențați indirect, în Europa, și de fenomenul El Niño, care are o intensitate din ce în ce mai mare și nu a ajuns încă la maximum. Există deja efecte în zona Europei. În timpul iernii ar putea apărea efecte legate de o perturbare a vortexului polar din stratosferă. Un vortex polar perturbat ar putea să-și propage efectele până în straturile joase ale atmosferei, iar atunci am putea avea episoade de iarnă severă, limitate în timp. Chiar dacă prognoza Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu indică, în ansamblu, temperaturi medii mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă, în mare parte din Europa, inclusiv în sudul continentului, pot apărea astfel de episoade”, a mai spus Roxana Bojariu.

Climatologul a recomandat populației să urmărească permanent actualizările privind starea vremii

În contextul acestor evoluții meteorologice, climatologul a recomandat populației să urmărească permanent actualizările privind starea vremii și să consulte exclusiv surse autorizate.

Prognozele pe termen scurt oferă informații mai precise despre localizarea și evoluția fenomenelor extreme, în timp ce estimările pe termen lung trebuie interpretate cu prudență, deoarece se bazează pe medii și probabilități.

Printre sursele oficiale indicate de Roxana Bojariu se numără Administrația Națională de Meteorologie, programul Copernicus al Uniunii Europene și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„Va trebui să fim foarte atenți la toate actualizările meteo. Prognozele pe termen scurt ne oferă localizări și detalii mult mai bune despre fenomenele extreme. Prognozele pe termen mai lung trebuie privite cu prudență, fiind bazate pe medii și probabilități. Mai ales, trebuie să fim atenți la sursele autorizate: Administrația Națională de Meteorologie, programul Copernicus al Uniunii Europene și, evident, Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu”, a mai spus aceasta.

Seceta hidrologică din bazinul Dunării persistă

Pe lângă fenomenele meteorologice din perioada următoare, climatologul Roxana Bojariu a vorbit și despre situația hidrologică din bazinul Dunării. Deși sunt prognozate precipitații mai abundente în săptămânile și lunile următoare, seceta hidrologică a continuat să afecteze o mare parte a bazinului fluviului și în luna octombrie.

Potrivit climatologului, debitele Dunării la intrarea în România au reprezentat aproximativ 30% din valorile normale, o situație îngrijorătoare. În octombrie, la fel ca în lunile de vară, precipitațiile nu au fost suficiente nici în partea superioară, nici în cea mijlocie a bazinului Dunării.

Ploile au apărut în special spre sfârșitul lunii și au fost concentrate în partea inferioară a bazinului, mai ales în România. Acestea nu au avut însă un impact semnificativ asupra nivelului Dunării la Cernavodă, deoarece nu au compensat deficitul de precipitații din celelalte sectoare ale bazinului hidrografic.

Există totuși perspective de ameliorare a situației. Estimările pentru săptămânile și chiar lunile următoare indică precipitații mai abundente decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, inclusiv în bazinul Dunării. Aceste prognoze oferă speranțe privind creșterea debitelor fluviului și reducerea deficitului hidrologic.

Roxana Bojariu a subliniat însă că evoluția trebuie urmărită în continuare cu atenție, prin prognoze realizate pe intervale mai scurte de timp, care pot oferi informații mai precise despre cantitățile de precipitații și efectele acestora asupra debitelor Dunării.

„Din păcate, și octombrie a însemnat, pentru mare parte din bazinul Dunării, o secetă hidrologică pronunțată. De exemplu, la intrarea Dunării în România, debitele au fost de aproximativ 30% din valorile normale. Vă dați seama că sunt cifre foarte îngrijorătoare. Este adevărat că se prognozează creșteri ale debitelor. Din păcate, în octombrie, ca și în lunile de vară, nu a plouat suficient nici în partea superioară, nici în cea mijlocie a bazinului Dunării. Ploile au venit mai ales spre sfârșitul lunii și în partea inferioară a bazinului, în special în România, dar nu au avut cum să influențeze nivelul Dunării la Cernavodă. Vestea bună este că estimările pentru săptămânile și chiar lunile următoare indică precipitații mai abundente decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, inclusiv în bazinul Dunării. Această prognoză ne dă speranțe, dar trebuie să urmărim evoluția vremii cu o precizie mai mare, pe intervale mai scurte de timp”, a conchis climatologul.