Alegeri prezidențiale în Bulgaria. Cetățenii votează într-un scrutin decisiv, pe fondul tensiunilor cu Rusia

Cetățenii bulgari sunt chemați duminică, 1 noiembrie, la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Actuala președintă, Iliana Iotova, se confruntă cu fostul premier interimar Andrei Giurov, într-o competiție strânsă, marcată de pozițiile diferite ale candidaților privind războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Scrutinul are loc într-un context tensionat, după atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, relatează AFP.

Bulgarii votează în al doilea tur al alegerilor prezidențiale

Secțiile de votare din Bulgaria s-au deschis duminică, 1 noiembrie, la ora locală 07:00 și urmează să se închidă la ora 20:00. Alegătorii trebuie să decidă cine va ocupa funcția de președinte, după ce primul tur nu a desemnat un câștigător.

În cursa electorală au rămas actuala președintă Iliana Iotova, care susține dialogul cu Moscova pentru încheierea războiului din Ucraina, și Andrei Giurov, fost premier interimar, sprijinit de opoziția pro-occidentală.

Potrivit rezultatelor finale ale primului tur, desfășurat la 25 octombrie, Iliana Iotova a obținut 34,76% din voturi, în timp ce Andrei Giurov a fost susținut de 31,95% dintre alegători.

Diferența a fost mult mai mică decât cea anticipată de unele sondaje de opinie, care indicau un avans de până la 20 de puncte procentuale pentru actuala președintă.

Potrivit analistului politic Teodor Slavev, rezultatul mai slab decât se anticipa pentru Iotova ar fi fost influențat de „răspunsul ei neconvingător la amenințările rusești din Marea Neagră”.

Iliana Iotova susține negocierile cu Rusia pentru încheierea războiului

Războiul din Ucraina și relațiile Bulgariei cu Rusia reprezintă teme importante ale competiției prezidențiale, în condițiile în care cei doi candidați au poziții diferite privind soluțiile pentru încetarea conflictului.

În timpul unei dezbateri televizate desfășurate joi seară, Iliana Iotova a reiterat că „pacea poate fi obținută doar prin negocieri”.

Actuala președintă, care se prezintă drept o „președintă a păcii”, consideră că suplimentarea ajutorului militar pentru Ucraina nu reprezintă o soluție pentru încheierea războiului.

„Acordarea mai multor bani Ucrainei, furnizarea de noi arme, mai sofisticate, duce doar la mai multe distrugeri şi la moartea a numeroase persoane de ambele părţi”, a declarat Iliana Iotova.

În același timp, aceasta continuă să susțină apartenența Bulgariei la NATO, deși pledează pentru reluarea dialogului cu Moscova.

Andrei Giurov cere Rusiei să înceteze agresiunea împotriva Ucrainei

Contracandidatul său, Andrei Giurov, are o poziție diferită în privința conflictului din Ucraina și consideră că Rusia trebuie să își înceteze acțiunile militare înainte de adoptarea altor măsuri pentru restabilirea păcii.

„Rusia trebuie să înceteze agresiunea pentru a putea fi făcuţi următorii paşi”, a declarat fostul premier interimar.

Acesta a criticat-o pe Iliana Iotova pentru că nu a atribuit direct Moscovei responsabilitatea pentru amenințările din Marea Neagră.

„Să numim ţara din care provin ameninţările”, a adăugat Andrei Giurov.

Pozițiile celor doi candidați reflectă diferențele de opinie existente în societatea bulgară privind relațiile cu Rusia, țară de care Bulgaria este apropiată din punct de vedere istoric.

Atacurile cu drone din Marea Neagră amplifică tensiunile

Alegerile prezidențiale se desfășoară pe fondul unor tensiuni de securitate generate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră.

În urma acestor incidente, aproximativ 30 de persoane sunt date dispărute, dintre care 21 în largul coastelor bulgare, potrivit informațiilor prezentate de AFP.

Premierul bulgar de centru-stânga, Rumen Radev, susține, la fel ca Iliana Iotova, că „un armistiţiu în Ucraina şi negocieri de pace sunt singura garanţie sigură pentru încetarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră”.

Deși a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, șeful Guvernului bulgar a refuzat să atribuie oficial responsabilitatea pentru atacuri, invocând lipsa unor probe directe.

În acest context, scrutinul prezidențial aduce în prim-plan nu doar alegerea viitorului șef al statului, ci și diferențele dintre cei doi candidați privind politica externă și securitatea Bulgariei.