Alegeri în Serbia: Aleksandar Vucic pierde puterea după mai bine de un deceniu. Alegeri în Bulgaria: Iliana Iotova și Andrei Gurov se înfruntă în turul 2 al prezidențialelor

Serbia se pregătește pentru o schimbare politică majoră, după ce Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea în fața mișcării susținute de studenți, care a câștigat alegerile anticipate. În paralel, Bulgaria se apropie de turul al doilea al scrutinului prezidențial, unde Iliana Iotova și Andrei Gurov își pregătesc campaniile și își prezintă prioritățile pentru viitorul țării.

Serbia intră într-o nouă eră politică după victoria studenților. Aleksandar Vucic recunoaște înfrângerea, după mai bine de un deceniu la putere

Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea partidului său în alegerile anticipate din Serbia, câștigate de o mișcare susținută de studenți, după aproape doi ani de proteste împotriva corupției și tendințelor autoritare.

Rezultatul marchează o schimbare politică majoră pentru țara balcanică, în timp ce liderii europeni au salutat victoria formațiunii studențești.

Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea în alegerile istorice desfășurate duminică, 25 octombrie, în Serbia, scrutin care pune capăt dominației sale politice și deschide calea unei noi etape pentru țara balcanică.

Populist și naționalist, Vucic a dominat politica sârbă în funcțiile de prim-ministru și președinte începând din 2014. El a convocat alegeri anticipate în septembrie, după aproape doi ani de manifestații conduse de studenți, care au protestat față de corupția percepută și tendințele autoritare ale guvernării.

Protestele au izbucnit după ce acoperișul unei gări din orașul Novi Sad s-a prăbușit în 2024, provocând moartea a 16 persoane.

Într-un discurs televizat, liderul sârb a admis că partidul său a pierdut scrutinul și că lista susținută de studenți a obținut victoria.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri, Lista Studenților a câștigat”, a declarat Vucic.

La scurt timp după anunț, străzile capitalei Belgrad au fost cuprinse de sărbătoare, transmite Reuters. Zeci de mii de oameni s-au adunat pe principalele bulevarde ale orașului, unde mașinile claxonau, participanții dansau, iar studenții scandau „victorie” și „s-a terminat cu el”.

Victoria studenților reprezintă o schimbare politică profundă într-o țară cu aproximativ șase milioane de locuitori. Evoluția amintește de înfrângerea suferită în aprilie de Viktor Orban în Ungaria și ar putea deveni un exemplu pentru alte mișcări studențești din Europa, care au organizat în ultimele săptămâni proteste împotriva problemelor din sistemele de educație și a lipsei perspectivelor.

Potrivit estimărilor preliminare prezentate de Vucic, lista studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în parlamentul cu 250 de locuri. Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea aflată la putere, ar urma să aibă 105 parlamentari.

Radomir Sajcic, profesor la Universitatea din Belgrad, a transmis mesajul studenților la sediul mișcării, după anunțarea rezultatelor.

„Dragă Serbie, în această seară se aude vocea poporului”, a declarat acesta.

El a vorbit și despre pașii următori ai mișcării, subliniind că victoria electorală reprezintă începutul unei noi etape.

„În această seară sărbătorim victoria, mâine construim viitorul”, spune profesorul.

Lideri și oficiali europeni au felicitat Lista Studenților pentru rezultat. Printre aceștia s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

Von der Leyen a transmis că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu noua forță politică pentru apropierea Serbiei de blocul comunitar.

„Suntem pregătiți să… lucrăm împreună pentru a avansa viitorul Serbiei în Uniunea Europeană”, a scris aceasta pe platforma X.

Premierul ungar Peter Magyar a transmis, la rândul său, că studenții pot conta pe sprijinul țării sale.

Participarea record la vot a contribuit la victoria mișcării studențești

Prezența la urne a fost ridicată în întreaga Serbie, iar în fața secțiilor de votare din orașe și localități s-au format cozi. Inclusiv Aleksandar Vucic a așteptat aproape două ore pentru a vota la Belgrad.

Sondajele și comisia electorală au indicat o prezență de aproape 70%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la destrămarea Iugoslaviei, în 1992.

Katarina Petrovic, una dintre persoanele care au votat, a declarat că mobilizarea alegătorilor nu a surprins-o, având în vedere amploarea mișcării de protest din ultimii doi ani.

„Participarea la vot nu m-a surprins, deoarece în ultimii doi ani s-a format o masă mare și puternică de oameni”, a spus aceasta.

Vucic renunțase la al doilea mandat prezidențial pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, poziția sa politică solidă îi făcuse pe mulți membri ai mișcării studențești să se îndoiască de posibilitatea unei înfrângeri rapide a liderului sârb.

Susținătorii săi îi atribuie modernizarea economiei Serbiei și construirea unor autostrăzi, căi ferate, școli și spitale noi.

După recunoașterea rezultatului, Vucic a afirmat că partidul său rămâne unit și pregătit să continue activitatea politică din opoziție.

„Unii oameni de afaceri, unii oameni ne vor părăsi, dar structura noastră este solidă, suntem foarte uniți, foarte puternici, suntem obișnuiți să fim în opoziție”, a declarat acesta.

Identitatea viitorului premier și programul studenților rămân incerte

În pofida victoriei electorale, există încă numeroase necunoscute privind modul în care candidații susținuți de studenți vor exercita puterea și cine va conduce viitorul guvern.

Lista celor 250 de candidați include persoane puțin cunoscute publicului, printre care profesori universitari, actori și fermieri. Mișcarea este condusă de cardiologul Ilija Srdanovic, care a izbucnit în lacrimi după anunțarea înfrângerii lui Vucic.

Programul intern al studenților urmărește combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de educație. Analiștii politici anticipează posibile schimbări în rândul aliaților lui Vucic din poliție, serviciile de securitate și ministere.

În schimb, mișcarea a oferit mai puține detalii despre obiectivele sale de politică externă.

Noul guvern va trebui să gestioneze relațiile cu China, un investitor important în Serbia, cu Rusia, aliatul tradițional al țării și principalul său furnizor de gaze naturale, precum și cu Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al statului balcanic.

Radivoje Grujic, consultant electoral stabilit la Varșovia, a identificat conducerea viitorului guvern și modul de aplicare a promisiunilor electorale drept principalele surse de incertitudine.

„Cea mai mare incertitudine este… cine va conduce guvernul, cine vor fi miniștrii-cheie și cum vor acționa în baza promisiunilor făcute pentru combaterea corupției, restabilirea statului de drept, dar și reafirmarea poziției Serbiei în politica externă”, a declarat acesta.

Protestele declanșate de tragedia din Novi Sad au pus presiune pe guvernare

Manifestațiile conduse de studenți au început la o scară redusă, după tragedia din gara Novi Sad, dar s-au transformat rapid în cele mai ample proteste din Serbia dintr-o generație. Participanții au cerut demisia lui Vucic și au denunțat corupția și tendințele autoritare ale guvernării.

Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii au susținut că represiunea s-a intensificat în perioada protestelor. Vucic și Partidul Progresist Sârb au respins în repetate rânduri acuzațiile de represiune, corupție și spionare a adversarilor politici.

Liderul sârb a afirmat, de asemenea, că studenții ar fi finanțați de agenți străini din Croația și Muntenegru. Reprezentanții mișcării au respins aceste acuzații.

După anunțarea rezultatului, atmosfera din Belgrad a fost dominată de sărbătoare. O fanfară tradițională a început să cânte pe străzi, iar un grup de oameni, printre care se afla un bărbat îmbrăcat cu un pulover pe care scria „Studenții sunt campioni”, a lansat baloane în forma cifrei 3, numărul listei electorale a studenților.

Andjela, o studentă care sărbătorea alături de prieteni, a descris bucuria provocată de rezultat.

„Vom bea o bere ca să sărbătorim, ne vom îmbăta, suntem atât de fericiți, nu am cuvinte să descriu cât de mult”, a declarat aceasta.

Dejan Soskic, fost guvernator al băncii centrale și candidat pe Lista Studenților, le-a cerut cetățenilor să păstreze ordinea și calmul. El le-a mulțumit alegătorilor pentru comportamentul civilizat din timpul procesului electoral.

Alegeri și în Bulgaria: Iliana Iotova și Andrei Gurov se pregătesc pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Iliana Iotova, președinta în exercițiu a Bulgariei și fostă jurnalistă de televiziune, s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne.

În turul al doilea, programat în noiembrie, aceasta se va confrunta cu Andrei Gurov, fost premier interimar și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei.

Iliana Iotova promovează un mesaj de pace și promite o campanie pozitivă

După publicarea primelor estimări privind rezultatul scrutinului, Iliana Iotova a făcut apel la pace și a subliniat importanța participării cetățenilor la vot. În același timp, aceasta nu a precizat dacă va solicita sprijinul altor partide politice înaintea turului al doilea, relatează Novinite.

Iotova a afirmat că mesajul său de pace va reprezenta una dintre principalele direcții ale campaniei din perioada următoare.

„Mesajul nostru de pace trebuie să fie auzit, iar pe acest lucru ne vom concentra în săptămâna următoare”, a declarat Iotova în primul său comentariu cu privire la rezultatele alegerilor.

Președinta în exercițiu a susținut că schimbarea politică depinde de participarea alegătorilor și că rezultatele nu pot fi obținute fără implicarea acestora.

„Este o iluzie să credem că schimbarea poate fi adusă fără vot”, a declarat Iotova, fără a preciza dacă va solicita sprijinul altor partide politice.

Aceasta și-a exprimat încrederea că Bulgaria va prospera în anii următori, amintind că Europa se confruntă cu un război și reiterându-și angajamentul de a fi o președintă a păcii.

Iotova a afirmat că țara are o poziție puternică și a transmis că nu își dorește să vadă steaguri străine fluturând în piețele și pe străzile Bulgariei.

De asemenea, ea s-a angajat să desfășoare o campanie pozitivă și a declarat că nu dorește să fie condusă de „coaliții improvizate”.

În evaluarea rezultatelor primului tur, Iotova a menționat și absența GERB, a doua forță politică ca mărime, printre factorii care au influențat participarea la vot.

Andrei Gurov o invită pe Iotova la o dezbatere publică înaintea turului al doilea

Andrei Gurov a lansat o invitație publică pentru o dezbatere prezidențială cu Iliana Iotova, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, programat în noiembrie.

Fostul premier interimar a propus ca cei doi candidați să își prezinte pozițiile în fața publicului bulgar fără participarea candidaților la funcția de vicepreședinte. Invitația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul său de campanie, după închiderea urnelor.

Gurov a explicat că dezbaterea ar trebui să le permită alegătorilor să compare direct viziunile celor doi candidați asupra funcției prezidențiale și asupra deciziilor dificile cu care s-ar putea confrunta Bulgaria.

„Aş dori să o invit pe doamna Iotova să mi se alăture într-o dezbatere deschisă, onestă şi civilizată în faţa poporului bulgar.

Să ne prezentăm poziţiile şi viziunile cu privire la modul în care intenţionăm să ne exercităm atribuţiile şi cum vom acţiona atunci când Bulgaria se va confrunta cu alegeri dificile”, a declarat Gyurov.

Acesta și-a exprimat speranța că Iotova va accepta invitația, argumentând că o asemenea confruntare electorală ar ajuta cetățenii să decidă în cunoștință de cauză.

Gurov a susținut că alegătorii au dreptul să urmărească o dezbatere între cei doi candidați, în special persoanele care nu au participat la primul tur și care trebuie să decidă dacă vor vota în turul al doilea și pe cine vor susține.

Totodată, candidatul a declarat că echipa sa nu a purtat discuții cu sediile partidelor politice și că nu intenționează să negocieze cu acestea în săptămâna premergătoare scrutinului decisiv.

Gurov a subliniat că își bazează candidatura exclusiv pe sprijinul alegătorilor bulgari.