Viitorul filmelor se schimbă sub influența YouTube și TikTok. Ce preferă generațiile Z și Alpha

Generațiile Z și Alpha își doresc o reprezentare mai autentică pe ecran, dar manifestă și o deschidere față de poveștile create cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit raportului 2026 Teens and Screens, preferințele tinerilor arată că divertismentul se transformă, pe măsură ce platformele digitale și formatele tradiționale ajung să coexiste într-un peisaj media tot mai diversificat.

Ce nu mai vor să vadă tinerii în filme și seriale. Studiul care dezvăluie preferințele Generațiilor Z și Alpha

Într-o perioadă în care industria divertismentului mizează frecvent pe nostalgie și pe reluarea unor povești cunoscute, publicul tânăr descoperă noi modalități de a urmări și de a împărtăși narațiuni. YouTube, TikTok și instrumentele bazate pe inteligență artificială contribuie la redefinirea modului în care sunt produse și consumate poveștile.

Studiul a fost realizat de Centrul pentru Burse și Povestitori (CSS) de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA). Inițiat în urmă cu cinci ani, proiectul analizează obiceiurile media ale unui eșantion de peste 1.500 de americani cu vârste între 10 și 24 de ani.

Cele mai recente rezultate evidențiază faptul că tinerii acordă importanță atât formatelor convenționale, precum filmele de lungmetraj și serialele, cât și conținutului digital de scurtă durată. Pentru Generațiile Z și Alpha, o poveste poate fi relevantă indiferent dacă este prezentată într-un film sau într-un videoclip de câteva zeci de secunde.

YouTube și TikTok, printre principalele surse de povești pentru tineri

YouTube a fost indicat drept mediul preferat pentru povestire de 72,9% dintre participanții la sondaj. Aproape patru din cinci respondenți consideră că și videoclipurile scurte pot transmite o poveste, iar TikTok a obținut cel mai ridicat scor dintre platformele de socializare, cu 64,2%.

Formatele tradiționale continuă să aibă o poziție importantă în preferințele publicului tânăr. Emisiunile de televiziune au fost menționate de 70,3% dintre respondenți, filmele de 70,2%, iar jocurile video de 68,5%. Totodată, mersul la cinema a fost desemnat activitatea preferată pentru weekend, pentru al treilea an consecutiv.

Tendința este susținută și de date din Europa. Potrivit Asociației Publicității Cinematografice, 50% dintre spectatorii de cinema din Marea Britanie au sub 35 de ani. În paralel, CineEurope raportează că 47% dintre tineri descoperă filme prin intermediul TikTok.

Deși reprezintă un segment important pentru industria divertismentului, tinerii nu consideră întotdeauna că experiențele și preferințele lor sunt reflectate corespunzător pe ecran. Raportul evidențiază o cerere pentru povești în care publicul să se poată recunoaște mai ușor, inclusiv prin personaje și relații prezentate într-un mod credibil.

Reprezentarea neurodivergenței, o cerință importantă pentru publicul tânăr

Unul dintre rezultatele studiului privește reprezentarea persoanelor neurodivergente în filme și producții de televiziune. Aproximativ 55% dintre participanți au declarat că și-ar dori să vadă mai multe personaje neurodivergente pe ecran, procentul fiind mai ridicat în rândul tinerilor LGBTQIA+.

În același timp, doar 22,7% dintre respondenți au considerat că reprezentarea neurodivergenței în mass-media „sună fidelă vieții reale” în majoritatea cazurilor. Datele indică o diferență între modul în care aceste personaje sunt prezentate în producțiile de divertisment și felul în care publicul percepe autenticitatea reprezentării lor.

Un exemplu care a generat reacții negative puternice în 2021 este filmul „Music”, debutul regizoral al cântăreței Sia. Producția a distribuit-o pe Maddie Ziegler, o actriță neurotipică, în rolul unei femei autiste nonverbale, alegere care a atras critici.

Participanții la studiu au menționat și alte tipuri de povești pe care ar dori să le întâlnească mai des în filme și seriale. Printre preferințe se numără „povești pline de speranță și încurajatoare, cu oameni care depășesc așteptările”, dar și narațiuni despre „prietenii și grupuri sociale” sau despre „oameni cu vieți ca a mea”.

Prietenia și relațiile platonice, mai vizibile în preferințele adolescenților

Rezultatele continuă tendințele observate în rapoartele anterioare, potrivit cărora tinerii își doresc mai puține scene sexuale și mai mult spațiu acordat relațiilor platonice. În plus, 52% dintre participanți au declarat că relațiile romantice prezentate în mass-media sunt mai importante pentru viața personajelor fictive decât pentru viața reală.

Datele sugerează că publicul tânăr este interesat de povești care surprind mai multe dimensiuni ale relațiilor dintre oameni, nu doar de cele construite în jurul cuplurilor romantice. Prietenia, apartenența la un grup și experiențele cotidiene se numără printre temele pe care respondenții ar dori să le vadă reprezentate mai frecvent.

Stephanie Rivas-Lara, coautoare a studiului, a evidențiat legătura dintre aceste preferințe și nevoia unei reprezentări mai diverse. „Apelul pentru o reprezentare mai amplă a neurodivergențelor și a prieteniei este doar câteva exemple pe care le-am găsit ale cererii mai largi pentru reprezentări mai diverse și mai autentice”, a declarat aceasta.

Raportul arată astfel că așteptările publicului nu se limitează la alegerea platformei sau la durata conținutului. Temele abordate și felul în care sunt construite personajele reprezintă, de asemenea, elemente importante pentru adolescenții și tinerii adulți care urmăresc producții de divertisment.

Inteligența artificială stârnește curiozitatea Generațiilor Z și Alpha

Inteligența artificială a devenit o prezență tot mai vizibilă în peisajul media, de la personaje generate artificial până la conținut publicat pe rețelele sociale. Tehnologia provoacă dezbateri în rândul publicului tânăr, însă răspunsurile din sondaj indică și un nivel considerabil de curiozitate.

Potrivit raportului, 28,2% dintre participanți au declarat că sunt „fascinați” de inteligența artificială, iar 25,6% s-au descris drept „entuziasmați”. În schimb, 22% au spus că se simt „condamnați”, în timp ce 10,1% au declarat că sunt „speriați” de această tehnologie.

Atitudinile pozitive au fost mai frecvente în rândul celor mai tineri participanți, cu vârste cuprinse între 10 și 13 ani. Dintre aceștia, 44,2% au descris programele despre inteligența artificială drept „fascinante”.

Rezultatele arată că percepția asupra inteligenței artificiale diferă în funcție de vârstă și că tehnologia nu este privită exclusiv prin prisma temerilor pe care le provoacă. În cazul respondenților mai tineri, interesul pentru instrumentele bazate pe inteligență artificială apare ca o componentă importantă a relației lor cu mediul digital.

Filmele realizate de creatori YouTube atrag publicul către cinema

Schimbările din obiceiurile de consum se reflectă și în relația dintre platformele online și cinematografie. După scăderea puternică a numărului de spectatori din timpul pandemiei, prezența publicului în cinematografe a crescut treptat în anii următori. Totodată, unii tineri caută experiențe în afara ecranelor telefoanelor, oportunități de a socializa și modalități de reconectare cu lumea exterioară.

Producții precum „Backrooms”, realizată de YouTuberul Kane Parsons, și „Obsession”, regizate de creatori proveniți din mediul online, ilustrează legătura tot mai vizibilă dintre cultura internetului și industria cinematografică. „Backrooms” s-a numărat printre succesele importante de box office ale anului 2026.

Aceste filme folosesc formate și convenții narative familiare publicului care a crescut pe internet, aducând pe marele ecran elemente provenite din universurile digitale. Pentru spectatorii tineri, astfel de producții pot reprezenta o modalitate de a întâlni în cinematografe povești asociate culturii online.

Yalda T. Uhls, fondatoarea și directoarea executivă a CSS, precum și profesoară asociată la departamentul de psihologie al UCLA, a subliniat schimbarea raportului dintre public și industria divertismentului. „Paznicii s-au schimbat, iar tinerii înșiși decid ce vor să urmărească și ce vor să vadă mai mult în conținutul pe care îl aleg”, a declarat aceasta.

Uhls a evidențiat și importanța colaborării dintre reprezentanții industriei și specialiștii care studiază dezvoltarea și bunăstarea tinerilor. „Liderii din industrie ar trebui să fie conectați atât cu tinerii, cât și cu experții care au în vedere dezvoltarea pozitivă a tinerilor și bunăstarea acestora”, a adăugat ea.

Referindu-se la rezultatele cercetării din acest an, reprezentanta CSS a declarat: „Raportul din acest an ilustrează clar că aceasta este cheia creării de conținut de calitate care să cucerească tinerii de astăzi.”