Meta, în centrul unei dispute majore. Ce au descoperit organizațiile de presă internaționale

Mai multe organizații internaționale din domeniul presei, alături de asociații ale editorilor germani, solicită companiei Meta să revizuiască noile condiții comerciale care ar putea permite colectarea automată a conținutului publicat pe site-urile organizațiilor media.

O prevedere din noile reguli Meta provoacă reacții în presa internațională. Ce îi îngrijorează pe editori

Modificările, revizuite la 16 octombrie, ridică semne de întrebare cu privire la protejarea drepturilor de autor și la utilizarea materialelor jurnalistice care nu sunt distribuite pe platformele companiei.

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA), Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA) și reprezentanții editorilor germani cer introducerea unor garanții clare, astfel încât accesul la conținutul jurnalistic să se bazeze pe acordul publicațiilor și pe mecanisme de remunerare.

Organizațiile avertizează că noile prevederi ar putea avea efecte asupra întregului ecosistem media, inclusiv asupra publicațiilor care depind de platformele digitale pentru a ajunge la cititori.

EANA solicită modificarea termenilor comerciali ai Meta

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă cere companiei să elimine prevederea referitoare la accesarea automată a site-urilor web și să o înlocuiască prin clauze care respectă drepturile de autor. Poziția EANA se alătură demersurilor altor organizații media, care contestă modificările și solicită reguli clare pentru utilizarea materialelor jurnalistice.

Într-o poziție publicată vineri, organizația susține că amânarea aplicării noilor termeni până la 20 noiembrie ar trebui să permită desfășurarea unor discuții reale între companie și reprezentanții presei. Obiectivul este identificarea unor soluții care să nu oblige publicațiile să aleagă între protejarea conținutului propriu și menținerea accesului la public prin platformele Meta.

Secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, a atras atenția că efectele posibile ale modificărilor nu se limitează la agențiile de presă, ci pot viza întreaga industrie jurnalistică. „Nu este doar o problemă a agențiilor de presă”, a declarat acesta, referindu-se la implicațiile pe care noile condiții le-ar putea avea asupra organizațiilor media.

Giboi a avertizat că prevederile ar putea oferi companiei acces extins la materialele publicațiilor care utilizează serviciile sale. „Meta ar avea la dispoziție, practic pe tavă, conținutul fiecărei organizații media de știri care utilizează platformele sale. Asta înseamnă că jurnaliștii din întreaga lume ar lucra, practic, pentru Meta”, a afirmat secretarul general, citat pe site-ul EANA.

Publicațiile mici, expuse riscurilor economice

Reprezentantul EANA a evidențiat și dificultățile cu care se confruntă publicațiile de dimensiuni reduse, care au deja probleme în susținerea financiară a activității. Potrivit acestuia, materialele jurnalistice reprezintă atât o sursă de finanțare pentru organizațiile de presă, cât și o resursă necesară pentru informarea comunităților.

Producerea conținutului jurnalistic presupune costuri, iar accesul publicului la informații de încredere depinde de capacitatea redacțiilor de a-și continua activitatea. Din acest motiv, EANA contestă ideea că publicațiile ar trebui să pună gratuit materialele la dispoziția companiilor tehnologice.

„Este absurd ca Meta să considere că instituțiile media de știri pot pur și simplu să ofere gratuit acest conținut”, a declarat Alexandru Giboi. Acesta a avertizat, de asemenea, că retragerea organizațiilor de presă credibile de pe platformele unde se desfășoară o parte importantă a dezbaterii publice ar putea lăsa mai mult spațiu pentru actori care distribuie informații neverificate sau manipulatorii.

EANA susține că organizațiile media nu ar trebui să fie puse în situația de a renunța la protejarea drepturilor de autor pentru a-și păstra accesul la public. În acest sens, alianța pledează pentru un dialog cu Meta și cu celelalte platforme digitale, în vederea stabilirii unor mecanisme de licențiere a conținutului jurnalistic.

Printre propunerile organizației se numără introducerea unui angajament obligatoriu privind respectarea protocolului robots.txt și a altor declarații de rezervare a drepturilor care pot fi interpretate automat de sistemele informatice. Aceste mecanisme permit administratorilor site-urilor să comunice instrucțiuni privind accesarea conținutului de către programele automate.

EANA cere acorduri de licențiere și intervenția autorităților

Organizația consideră că utilizarea materialelor jurnalistice ar trebui reglementată prin acorduri separate, opționale, bazate pe licențe și remunerate. Astfel, accesul la articole și la alte materiale publicate de organizațiile media ar urma să depindă de condiții convenite explicit cu titularii drepturilor.

EANA solicită și intervenția Comisiei Europene, precum și a autorităților naționale competente în domeniul concurenței și al mass-mediei. Demersul vizează aplicarea normelor europene privind drepturile de autor, concurența și piețele digitale, în raport cu modificările anunțate de Meta.

Poziția alianței urmărește stabilirea unor reguli clare pentru relația dintre platformele digitale și organizațiile de presă. În viziunea EANA, accesul la conținut jurnalistic trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor de autor și pe acorduri de licențiere, nu pe presupunerea că materialele pot fi puse gratuit la dispoziția companiilor tehnologice.

WAN-IFRA cere suspendarea clauzei de colectare automată

Contestațiile față de noile condiții comerciale ale Meta sunt susținute și de Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA). Organizația i-a cerut vineri companiei să suspende clauza privind colectarea automată înainte de 30 octombrie și să negocieze cu industria media reguli echitabile pentru utilizarea conținutului jurnalistic, potrivit agenției EFE.

WAN-IFRA susține că noile prevederi ar putea permite folosirea unor instrumente automate și a unor credențiale de testare pentru accesarea site-urilor asociate companiilor care utilizează serviciile Meta. Mecanismul ar putea facilita și colectarea actualizărilor publicate pe aceste site-uri.

Potrivit organizației, prevederile nu s-ar limita la materialele distribuite pe Facebook sau Instagram, ci ar putea viza și articolele și celelalte materiale publicate direct pe site-urile organizațiilor de presă. Astfel, aria de accesare ar putea depăși conținutul pe care publicațiile aleg să îl distribuie efectiv prin platformele companiei.

Asociația atrage atenția că eliminarea referirii explicite la antrenarea inteligenței artificiale din formularea revizuită a termenilor nu înlătură toate riscurile semnalate. În opinia WAN-IFRA, materialele jurnalistice ar putea fi folosite în continuare pentru dezvoltarea produselor comerciale ale Meta, inclusiv a serviciilor de inteligență artificială generativă.

Editorii cer protejarea conținutului și libertatea de a refuza clauzele

WAN-IFRA solicită excluderea utilizării materialelor jurnalistice în lipsa unei licențe, protejarea mecanismelor prin care editorii controlează accesul la propriile site-uri și posibilitatea de a refuza noile prevederi fără pierderea accesului la instrumentele comerciale ale companiei.

Președinta WAN-IFRA, Ladina Heimgartner, a subliniat că prezența unei publicații pe o platformă digitală nu ar trebui condiționată de acceptarea colectării automate a materialelor sale. „Jurnalismul nu este o materie primă care trebuie colectată ca o condiție pentru a fi prezent pe o platformă”, a declarat aceasta.

Poziția organizației evidențiază diferența dintre distribuirea voluntară a conținutului pe rețelele sociale și accesarea automată a materialelor publicate pe site-urile proprii ale redacțiilor. WAN-IFRA cere negocieri cu reprezentanții industriei media pentru stabilirea unor condiții care să reglementeze utilizarea acestor materiale.

Solicitările vizează atât protejarea drepturilor de autor, cât și menținerea posibilității editorilor de a decide în ce condiții sunt folosite articolele și celelalte produse jurnalistice. Organizația contestă situația în care refuzul colectării automate ar putea afecta accesul publicațiilor la instrumentele comerciale oferite de Meta.

Asociațiile editorilor germani solicită intervenția Comisiei Europene

În Germania, Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare (BDZV) și Asociația Media a Presei Libere (MVFP) au cerut Comisiei Europene să analizeze modificările pregătite de Meta și să ia în considerare suspendarea temporară a aplicării acestora.

Cele două organizații avertizează că mecanismele de accesare automată ar putea permite colectarea, stocarea și analizarea articolelor, arhivelor, fotografiilor și materialelor video publicate de organizațiile media. Potrivit asociațiilor, aceste operațiuni s-ar putea desfășura fără un acord suplimentar și fără remunerarea titularilor drepturilor de autor.

BDZV și MVFP invocă, de asemenea, posibile probleme legate de respectarea Regulamentului european privind piețele digitale (DMA). Organizațiile solicită intervenția autorităților înainte ca modificările să producă efecte care ar putea fi dificil de remediat.

Demersurile EANA, WAN-IFRA și ale asociațiilor germane vizează revizuirea condițiilor comerciale ale Meta, stabilirea unor reguli explicite pentru accesarea automată a conținutului jurnalistic și introducerea unor mecanisme de licențiere care să protejeze drepturile publicațiilor.