Peste 100 de grupuri de presă se întorc împotriva Meta. Suma uriașă pe care o cer companiei

101 grupuri de presă din Franța solicită despăgubiri de aproape 1,4 miliarde de euro de la Meta, compania care deține Facebook și Instagram. Reclamanții susțin că platformele au obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor cu caracter personal, în condiții despre care afirmă că nu respectau cerințele privind consimțământul utilizatorilor.

Ce au descoperit publicațiile franceze în sistemul de publicitate al Meta și ce despăgubiri solicită

Ziare, posturi de televiziune, stații de radio și publicații online au deschis o acțiune în justiție la Tribunalul Comercial din Paris. Printre reclamanți se numără L’Équipe, Le Figaro, Libération, Ouest-France, TF1, France Télévisions, Radio France și Dailymotion.

Acțiunea comună a fost depusă la 30 aprilie 2025 și reprezintă o inițiativă de amploare a industriei media franceze împotriva companiei americane. Valoarea exactă a despăgubirilor solicitate nu a fost făcută publică până la prima decizie a instanței, pronunțată la 21 septembrie.

Publicația L’Informé a dezvăluit suma cerută miercuri, informația fiind menționată și în decizia inițială a instanței. Potrivit reclamanților, Facebook și Instagram au folosit datele utilizatorilor pentru a le oferi agenților de publicitate posibilitatea de a direcționa mai precis reclamele, în timp ce publicațiile de știri trebuiau să solicite acordul vizitatorilor prin intermediul bannerelor pentru cookie-uri, potrivit celor realtate de clubic.com.

Cum au fost calculate despăgubirile solicitate de publicații

Estimarea prejudiciului a fost realizată de firma americană Charles River Associates, care a evaluat la aproape 1,4 miliarde de euro pierderile suferite de cele 101 instituții media de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în mai 2018.

Experții au analizat veniturile obținute de Meta din publicitate în perioada 2015-2023, precum și valoarea comercială pe care agenții de publicitate o atribuie datelor personale colectate de Facebook și Instagram. Analiza a inclus și efectele solicitării consimțământului pentru cookie-uri asupra traficului site-urilor de știri.

Publicațiile susțin că un cititor care refuză cookie-urile poate vedea pe site-ul unui ziar doar reclame generice, vândute la un preț mai mic decât cele personalizate. În opinia reclamanților, Meta nu le-ar fi solicitat utilizatorilor consimțământul pentru publicitatea direcționată în perioada analizată, ceea ce i-ar fi permis să ofere servicii publicitare mai precise și să obțină un avantaj față de editorii de presă.

Înainte de examinarea fondului cauzei, Meta a cerut acces la datele folosite de experți pentru calcularea prejudiciului. Compania a solicitat, de asemenea, ca cele 101 de instituții media să demonstreze că au respectat ele însele prevederile GDPR.

Instanța din Paris a respins solicitarea privind dovezile de conformitate

Pentru a-și susține poziția, publicațiile franceze au invocat un caz din Spania. În noiembrie 2025, un tribunal comercial din Madrid a obligat Meta să plătească peste 540 de milioane de euro, inclusiv dobânzi, către 87 de edituri și agenții de știri spaniole. Potrivit argumentelor prezentate de reclamanții francezi, instanța spaniolă nu le solicitase publicațiilor să prezinte dovezi de conformitate de tipul celor cerute de Meta în procesul de la Paris.

Judecătorul francez a dat dreptate instituțiilor media în această privință, apreciind că solicitarea companiei americane era prematură. În motivarea deciziei, acesta a considerat că obținerea unor astfel de dovezi în etapa respectivă ar fi fost „prematură și disproporționată (…) pentru a informa procedura în această etapă”.

Meta va avea totuși posibilitatea de a consulta calculele realizate de Charles River Associates, însă accesul va fi limitat la un grup restrâns de persoane, stabilit de instanță. Acesta poate include cel mult patru reprezentanți ai fiecărei instituții media și opt persoane din partea Meta, printre care avocați și experți financiari.

Persoanele autorizate vor putea examina sursele și ipotezele utilizate de experți, împreună cu avocații lor. Instanța a stabilit însă că niciuna dintre acestea nu trebuie să aibă legături directe cu agenții de publicitate sau cu agențiile media.

Schimbările legislative și juridice care au afectat publicitatea direcționată

Pentru a-și fundamenta acuzațiile, reclamanții fac referire la două sancțiuni aplicate companiei Meta de Comisia Irlandeză pentru Protecția Datelor (DPC). Până la începutul anului 2023, utilizatorii Facebook și Instagram acceptau publicitatea direcționată prin acceptarea termenilor și condițiilor platformelor, fără să aibă la dispoziție o casetă distinctă pentru a refuza această utilizare a datelor.

În urma unei directive a Comitetului European pentru Protecția Datelor, autoritatea irlandeză a sancționat această practică în ianuarie 2023, aplicând Meta o amendă de 390 de milioane de euro. Decizia a vizat modul în care compania obținea acordul utilizatorilor pentru publicitatea personalizată.

În primăvara anului 2023, Meta a invocat „interesul legitim” ca temei pentru prelucrarea datelor în scopuri publicitare. Ulterior, la 1 august, compania a anunțat că va solicita consimțământul explicit al utilizatorilor europeni pentru publicitatea direcționată.

În cazul din Spania, instanța a considerat că răspunderea Meta privește perioada cuprinsă între 25 mai 2018, data aplicării GDPR, și 1 august 2023. Trei luni mai târziu, compania a introdus în Europa un abonament care permitea utilizarea platformelor fără reclame, la un preț de 9,99 euro pe lună pentru accesarea serviciului de pe calculator.

Veniturile Meta și valoarea cererii de despăgubire

Potrivit datelor prezentate în articolul-sursă, Meta a înregistrat venituri de aproape 201 miliarde de dolari în 2025 și un profit net de 60,4 miliarde de dolari. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro solicitată de cele 101 instituții media franceze este echivalentă, potrivit aceleiași relatări, cu aproximativ zece zile din profitul net al companiei.

Procesul de la Paris vizează efectele pe care utilizarea datelor personale în publicitatea direcționată le-ar fi avut asupra concurenței dintre platformele digitale și instituțiile media tradiționale și online. Avocatul care reprezintă cele 101 de grupuri de presă și compania Meta nu au dorit să comenteze procedurile pentru publicația L’Informé.