Prețurile alimentelor în Europa: unde se află România și de ce diferă costul coșului de cumpărături

Prețurile produselor alimentare înregistrează diferențe importante de la o țară europeană la alta, iar unele produse pot costa de câteva ori mai mult în anumite state decât în altele. Datele analizate de Euronews Business arată că nivelul prețurilor este influențat de mai mulți factori, printre care salariile, energia, transportul și costurile de funcționare ale magazinelor. În același timp, produsele mai ieftine nu înseamnă automat că populația își poate permite mai ușor să le cumpere.

Unde sunt cele mai scumpe alimente din Europa

Potrivit Eurostat, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 13,6% din cheltuielile gospodăriilor din Uniunea Europeană. Prin comparație, locuințele și facturile la utilități însumează 23,6% din bugetele acestora. Ponderea cheltuielilor alimentare diferă însă semnificativ între state, în funcție de prețuri și de veniturile disponibile.

O analiză a datelor publicate de Numbeo, o bază de date privind costul vieții care utilizează contribuții colectate de la utilizatori, evidențiază amploarea acestor diferențe. La mijlocul anului 2026, indicele prețurilor alimentare varia de la 57,2 în Republica Moldova la 189,2 în Elveția, în condițiile în care media Uniunii Europene a fost stabilită la 100. Astfel, nivelul prețurilor din Elveția era cu 89,2% peste media europeană, în timp ce în Republica Moldova se situa cu 42,8% sub aceasta.

Diferențele pot fi observate și prin compararea unui coș de cumpărături evaluat la 100 de euro la prețurile medii din UE. Pentru aceleași produse, suma ar ajunge la 189,20 euro în Elveția și la 57,20 euro în Republica Moldova, potrivit indicelui utilizat în analiză. Numbeo raportează inițial indicele la nivelul orașului New York, căruia îi atribuie valoarea 100, iar Euronews Business a recalculat datele pentru a utiliza media Uniunii Europene ca reper.

Elveția și Islanda, în fruntea clasamentului prețurilor alimentare

Elveția se află pe primul loc în clasamentul țărilor analizate, urmată de Islanda, cu un indice de 183,6. Norvegia ocupă următoarea poziție, cu 154,4, iar Luxemburg și Danemarca înregistrează valori de 134,9, respectiv 128,4. Trei dintre primele cinci state cu cele mai ridicate prețuri alimentare sunt țări nordice.

Și celelalte două state nordice incluse în comparație depășesc media Uniunii Europene. Finlanda are un indice de 119,7, iar Suedia ajunge la 116,6. În aceste țări, costul produselor alimentare este mai ridicat decât nivelul de referință european, deși diferențele dintre state rămân considerabile.

Dintre cele mai mari cinci economii europene analizate, Franța înregistrează cele mai ridicate prețuri la alimente, cu 27,5% peste media UE. Spania se situează sub acest reper, cu un indice de 89,7. În schimb, Regatul Unit are o valoare de 111,9, Germania de 111,6, iar Italia de 110,2, ceea ce indică niveluri relativ apropiate între ultimele trei țări.

Alte state cu prețuri alimentare peste media europeană sunt Austria, cu un indice de 124,5, Irlanda, cu 122, Belgia, cu 117,6, și Olanda, cu 116,4. Valorile arată că nivelul costurilor pentru cumpărăturile alimentare diferă inclusiv între economiile vest-europene, fără ca toate țările din regiune să ocupe aceleași poziții în clasament.

România, țara cu cele mai mici prețuri alimentare din UE

România înregistrează cel mai scăzut indice al prețurilor alimentare dintre statele membre ale Uniunii Europene. Valoarea de 66,7 indică un nivel cu 33,3% sub media europeană. Rezultatul plasează piața românească la capătul inferior al clasamentului comunitar, în ceea ce privește prețurile nominale ale produselor alimentare.

Prețurile mai reduse se regăsesc și în alte state din Europa de Est și din Balcani, inclusiv în țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord are un indice de 59,8, Bosnia și Herțegovina ajunge la 67,9, iar Serbia înregistrează 68,8. Aceste valori arată că nivelurile mai mici ale prețurilor nu sunt specifice exclusiv pieței românești.

Turcia se situează la un indice de 82,1, ceea ce o plasează sub media UE, dar peste mai multe state membre ale Uniunii. În același timp, datele prezentate de Euronews Business indică faptul că Turcia are cea mai ridicată inflație alimentară din Europa, o evoluție care trebuie diferențiată de nivelul efectiv al prețurilor.

În România, gospodăriile cheltuiesc 23,1% din buget pentru alimente și băuturi nealcoolice

Diferențele dintre prețuri nu reflectă însă, în mod direct, cât de ușor își pot permite gospodăriile să cumpere alimente. Veniturile populației și ponderea cheltuielilor alimentare în bugetul lunar sunt esențiale pentru evaluarea accesibilității produselor. Astfel, o țară poate avea prețuri mai mici decât media europeană, dar gospodăriile să aloce totuși o parte mai mare din veniturile lor pentru hrană.

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, a atras atenția asupra acestei diferențe. În România, deși alimentele sunt mai ieftine decât media UE, gospodăriile cheltuiesc 23,1% din buget pentru alimente și băuturi nealcoolice. O pondere de peste 20% se înregistrează și în Bulgaria.

„Prețurile mai mici nu înseamnă neapărat o mai mare accesibilitate”, a declarat pentru Euronews Business prof. Jeremiás Máté Balogh de la Universitatea Corvinus.

Acesta a explicat că diferențele salariale și puterea de cumpărare influențează modul în care trebuie interpretate comparațiile dintre țări. Produsele pot avea prețuri mai mici în termeni absoluți, dar pot fi mai greu de achiziționat în raport cu veniturile pe care oamenii le obțin după plata impozitelor.

Cât costă un coș de cumpărături cu 18 produse în Europa

O altă comparație realizată de Euronews Business se bazează pe prețurile individuale ale produselor incluse de Numbeo în categoria „Piețe”. Baza de date cuprinde 19 articole, însă analiza a utilizat 18 produse, fiecare numărat o singură dată, fără ponderarea în funcție de consum. Prețurile au fost colectate în octombrie 2026, iar suma rezultată pentru coșul mediu din Uniunea Europeană a fost de 69,84 euro.

Țigările au fost excluse din calcul, deoarece prețurile acestora variază substanțial, iar ponderea fumătorilor diferă de la o țară la alta. Prin urmare, comparația urmărește costul celor 18 produse alimentare și articole selectate, fără a include acest produs în total.

În clasamentul bazat pe valoarea coșului, Elveția rămâne cea mai scumpă țară, cu un cost de 137,90 euro. La polul opus se află Republica Moldova, unde aceleași produse ajung la 41,10 euro. Diferența dintre cele două valori depășește 96 de euro pentru coșul analizat.

Franța se menține pe prima poziție între cele cinci mari economii

Norvegia este singura altă țară menționată în comparație în care coșul depășește pragul de 100 de euro, ajungând la 116,10 euro. Urmează Luxemburg, cu 99 de euro, Austria, cu 88,10 euro, și Danemarca, unde produsele costă 87,70 euro.

Franța se menține pe prima poziție între cele cinci mari economii europene comparate, cu un coș evaluat la 87,40 euro. În Spania, costul este de 63 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 80 de euro. Pentru aceleași 18 produse, totalul este de 75,20 euro în Germania și de 69,10 euro în Regatul Unit.

În mai multe țări europene, coșul analizat poate fi cumpărat cu mai puțin de 50 de euro. Printre acestea se numără Macedonia de Nord, cu 43,90 euro, Kosovo, cu 45,50 euro, și România, cu 45,90 euro. Georgia înregistrează un cost de 46,90 euro, Polonia de 49,60 euro, Serbia de 49,70 euro, iar Muntenegru și Bosnia și Herțegovina ajung fiecare la 49,80 euro.

Aceste ierarhii se bazează pe prețurile nominale, fără ajustarea pentru diferențele de putere de cumpărare. Atunci când veniturile și capacitatea efectivă de cumpărare sunt luate în considerare, decalajele dintre țări se reduc. Pozițiile din clasament pot varia ușor și în funcție de metoda de calcul, în special atunci când produsele sunt ponderate în funcție de importanța lor în consumul gospodăriilor.

Energia și salariile influențează costul alimentelor

Costurile de producție și distribuție contribuie la diferențele dintre prețurile alimentare din Europa. Jeremiás Máté Balogh a explicat că forța de muncă reprezintă unul dintre factorii cu efect persistent asupra prețurilor, în timp ce energia continuă să aibă o influență importantă asupra întregului lanț de aprovizionare.

„Costurile cu forța de muncă au devenit probabil unul dintre cei mai persistenți factori care influențează prețurile alimentelor în Europa, dar costurile cu energia rămân un factor important”, a spus Balogh.

Potrivit acestuia, scumpirea energiei, a combustibililor și a transportului afectează în continuare producția agricolă, procesarea și distribuția alimentelor. Aceste cheltuieli se reflectă în costurile suportate de operatorii economici de-a lungul lanțului, de la obținerea materiilor prime până la livrarea produselor către magazine.

Motorina, cauza principală a scumpirilor

Ilaria Benedetti consideră că energia a reprezentat principalul factor care a determinat creșterile recente ale prețurilor alimentare, cu un impact deosebit al combustibililor. Ea a indicat evoluția prețului motorinei în Uniunea Europeană după atacurile asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie.

Potrivit datelor citate de profesoara de la Universitatea din Tuscia, prețul mediu al motorinei în UE a crescut de la 1,59 euro pe litru la 23 februarie la 2,24 euro pe litru la 28 septembrie. Valoarea din septembrie a reprezentat cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor, în 2005.

„Motorina este cea care mișcă întregul lanț alimentar, de la tractoare la camioanele care aprovizionează supermarketurile”, a declarat ea pentru Euronews Business.

Benedetti a explicat și diferența dintre încetinirea inflației și scăderea efectivă a prețurilor. Atunci când rata inflației se reduce, produsele nu devin automat mai ieftine. Dacă inflația rămâne pozitivă, prețurile continuă să crească, însă într-un ritm mai lent decât în perioada anterioară.

De ce pâinea poate costa de peste trei ori mai mult în două țări europene

Diferențele dintre prețurile produselor individuale arată că variațiile nu sunt identice pentru toate categoriile de alimente. Un exemplu este pâinea albă proaspătă, pentru care datele Numbeo indică un preț de 3,18 euro pentru o bucată de 500 de grame în Danemarca, față de 1,02 euro în Bulgaria. Astfel, produsul costă în Danemarca de peste trei ori mai mult decât în Bulgaria.

Ilaria Benedetti a subliniat că prețul afișat în magazin nu reflectă exclusiv costul ingredientelor sau al produsului propriu-zis. Cheltuielile cu personalul, energia, spațiile comerciale, transportul și taxele contribuie, de asemenea, la prețul final.

„Prețul alimentelor dintr-un magazin este doar parțial costul alimentelor în sine”, a spus Benedetti. „De asemenea, include salariile, energia, chiriile, transportul și taxele, care sunt mult mai mari în țările mai bogate.”

Comparația cu alte produse arată că diferențele de preț depind și de categoria analizată. O duzină de ouă, un produs mai standardizat, costă 4,52 euro în Danemarca și 2,69 euro în Estonia. În acest caz, prețul din Danemarca este mai mic decât dublul celui înregistrat în Estonia, spre deosebire de diferența observată la pâine.

Jeremiás Máté Balogh a explicat că nivelurile prețurilor alimentare din statele europene rezultă din combinarea mai multor elemente economice. Printre acestea se numără salariile, costurile terenurilor și ale forței de muncă, structura pieței de retail, fiscalitatea și evoluția cursurilor de schimb valutar.

La acestea se adaugă cheltuielile logistice și de transport, productivitatea agriculturii și preferințele consumatorilor. Influența fiecărui factor poate varia de la o țară la alta și de la un produs la altul, ceea ce contribuie la diferențele observate atât în indicii generali ai prețurilor alimentare, cât și în costurile coșurilor de cumpărături.