Exclusiv. De câți bani au nevoie românii pentru un trai decent. Greșelile pe care mulți le fac. Ion Soltinschi: „Economisirea este amânată constant”

Creșterea prețurilor din ultimii ani pune presiune pe bugetele familiilor, iar economisirea rămâne dificilă chiar și pentru cei care au venituri constante. Într-un interviu acordat Capital.ro, Ion Soltinschi, specialist în cadrul MrFinance.ro, explică ce sume sunt necesare pentru un trai decent, ce obiceiuri financiare ar trebui evitate și cum poate fi construit un fond de urgență.

Puterea de cumpărare, nu doar valoarea salariului, arată cât de bine se descurcă românii cu banii de la o lună la alta. Ion Soltinschi vorbește despre costurile unei gospodării, diferența dintre cheltuieli și economii și despre un prim pas accesibil celor care își permit să pună bani deoparte: rezervarea unei părți din venit imediat după încasarea salariului. Redăm, în continuare, întrebările și răspunsurile din interviul acordat Capital.ro.

 Cum ați descrie situația financiară a românilor în 2026? Care sunt principalele dificultăți cu care se confruntă în gestionarea veniturilor lunare?

Ion Soltinschi: Situația financiară a românilor trebuie analizată în primul rând prin prisma puterii de cumpărare, nu doar a veniturilor nominale. Inflația cumulată din ultimii ani a erodat valoarea banilor, iar cheltuielile pentru alimente, locuință, utilități și servicii ocupă o parte tot mai mare din bugetul multor gospodării.

Una dintre principalele dificultăți este faptul că, pentru multe familii, veniturile abia acoperă cheltuielile curente, fără să mai rămână bani pentru economii. În aceste condiții, orice eveniment neprevăzut poate genera dezechilibre financiare și poate determina apelarea la credite.

Consider că provocarea este să trecem de la o gestionare a banilor orientată exclusiv către prezent la una care include și viitorul: constituirea unei rezerve financiare și investițiile pentru obiectivele pe termen lung.

În condițiile în care prețurile au crescut considerabil în ultimii ani, cât ar trebui să câștige lunar o persoană singură sau o familie cu un copil pentru a avea un trai decent și pentru a reuși să economisească?

Ion Soltinschi:Un reper relevant este studiul privind coșul minim de consum pentru un trai decent, realizat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România. În septembrie 2025, valoarea acestuia era de aproximativ 4.322 de lei lunar pentru o persoană adultă singură și 9.343 de lei pentru o familie cu doi adulți și un copil.

Totuși, costurile diferă considerabil în funcție de localitate și de situația locativă. O familie care plătește chirie sau rată într-un oraș mare poate avea cheltuieli mult mai ridicate.

În plus, un trai decent nu înseamnă automat și capacitatea de a economisi. Pentru aceasta, veniturile trebuie să permită acoperirea cheltuielilor curente și să lase o marjă financiară.

 Care sunt cele mai frecvente greșeli financiare pe care le fac românii? Există anumite obiceiuri care îi împiedică să economisească, indiferent de nivelul veniturilor?

Ion Soltinschi: Una dintre cele mai frecvente greșeli este să economisim doar dacă mai rămân bani la sfârșitul lunii. În practică, cheltuielile tind să crească odată cu veniturile, iar economisirea este amânată constant.

Datele Institutului Național de Statistică pentru trimestrul II din 2026 evidențiază o diferență semnificativă în structura cheltuielilor gospodăriilor din România: aproximativ 311 lei lunar sunt alocați, în medie, pentru băuturi alcoolice și tutun, în timp ce cheltuielile pentru educație se ridică la doar 22 de lei, iar pentru investiții la 118 lei. Educația reprezintă astfel numai 0,5% din cheltuielile totale de consum ale unei gospodării, iar investițiile 1,4%.

Aceste cifre nu înseamnă că lipsa economiilor se explică exclusiv prin obiceiurile de consum. Există familii pentru care veniturile abia acoperă cheltuielile esențiale. Totuși, pentru cei care dispun de o anumită marjă financiară, situația ridică și o problemă de prioritizare: uneori găsim bani pentru cheltuieli curente, dar amânăm constant investiția în educație și în siguranța financiară pe termen lung.

Recomandarea mea este să punem deoparte 5-10% din venitul net imediat după încasarea salariului, nu doar dacă mai rămân bani la finalul lunii. Primul obiectiv ar trebui să fie constituirea unui fond de urgență, urmată de investițiile adaptate obiectivelor și orizontului nostru de timp.

 Cât de important este un fond de urgență și ce sumă ar trebui să aibă pusă deoparte o familie pentru a face față unor situații neprevăzute?

Ion Soltinschi:Fondul de urgență este important pentru a putea face față unor situații neprevăzute fără să apelăm la credite sau alte forme de împrumuturi. Ca regulă generală, recomand constituirea unui fond echivalent cu aproximativ șase luni de cheltuieli, însă suma trebuie adaptată situației fiecăruia.

De exemplu, pentru un tânăr de 20 de ani, fără obligații financiare, care locuiește cu părinții și lucrează într-un domeniu în care își poate găsi relativ ușor un alt loc de muncă, un fond echivalent cu șase luni de cheltuieli poate fi supradimensionat. În schimb, pentru o persoană de 40 de ani, cu un credit ipotecar, doi copii și un loc de muncă într-o industrie aflată în declin, unde găsirea unui nou job sau reconversia profesională pot dura luni întregi, chiar și șase luni de cheltuieli s-ar putea să nu fie suficiente.

Prin urmare, fondul de urgență nu ar trebui calculat mecanic în funcție de salariu, ci în funcție de cheltuielile lunare, obligațiile financiare, stabilitatea veniturilor și timpul de care am avea nevoie pentru a ne redresa în cazul unei situații dificile.

 Pentru o persoană care câștigă între 4.000 și 5.000 de lei net lunar, ce strategie de economisire recomandați? Este realist să pună bani deoparte în actualele condiții economice?

Ion Soltinschi: Este posibil, dar depinde de cheltuielile lunare, de costul locuinței și de obligațiile financiare. Pentru cineva care plătește singur chiria, situația este diferită de cea a unei persoane care locuiește cu părinții.

Aș recomanda să înceapă prin monitorizarea cheltuielilor și stabilirea unei sume economisite imediat după încasarea salariului. La un venit de 5.000 de lei, 5% înseamnă 250 de lei lunar, adică 3.000 de lei într-un an, fără a lua în calcul dobânzi sau randamente.

Gândiți-vă astfel: dacă venitul scade de mâine de la 5.000 la 4.800 de lei, încercați să vă adaptați noului buget. Dacă venitul rămâne la 5.000 de lei, dar puneți deoparte 200 de lei, aceștia nu reprezintă bani pierduți, ci o rezervă pentru viitor.

Pentru început, aș prioritiza fondul de urgență, apoi economisirea pentru obiectivele personale și investițiile pe termen lung.