Statul se împrumută tot mai mult, iar românii se orientează spre euro. Adrian Codirlașu explică riscurile

Creditarea statului crește într-un ritm aproape dublu față de finanțarea acordată populației și companiilor, în timp ce împrumuturile și depozitele în valută câștigă teren. Economistul Adrian Codirlașu atrage atenția că aceste evoluții, evidențiate de datele Băncii Naționale a României (BNR) pentru septembrie 2026, pot accentua riscurile valutare și pot reduce spațiul disponibil pentru investițiile private.

Băncile finanțează tot mai mult statul

Economistul Adrian Codirlașu a analizat datele monetare publicate de BNR pentru luna septembrie, evidențiind diferențele dintre creditarea statului și finanțarea sectorului privat.

„Datele monetare BNR pentru septembrie arată două mișcări care merg împreună: băncile finanțează tot mai mult statul, iar creditul și economiile private se mută spre valută.”

Potrivit acestuia, împrumuturile acordate statului au crescut mult mai rapid decât cele destinate populației și companiilor.

„Creditul acordat de bănci statului a crescut cu 15,7% față de septembrie 2025, până la 298,3 miliarde lei (8,5% în termeni reali). Creditul către firme și populație a crescut cu 8,2%, până la 480,3 miliarde lei, doar 1,4% în termeni reali. Diferența vine din compoziție: creditul în lei, două treimi din total, a urcat cu 4,5%, adică a scăzut cu 2,0% în termeni reali, în timp ce creditul în valută a crescut cu 16,3% exprimat în lei și cu 11,9% exprimat în euro.”

Depozitele în valută câștigă teren

Aceeași tendință este vizibilă și în structura economiilor populației și companiilor. În timp ce depozitele în lei au scăzut față de luna precedentă, cele în valută au continuat să crească.

„Aceeași mișcare apare la depozite. Depozitele totale au ajuns la 690,8 miliarde lei (+8,8% an/an), dar într-o singură lună depozitele în lei au scăzut cu 0,7%, iar cele în valută au crescut cu 2,5%. Față de anul trecut, depozitele în valută sunt mai mari cu 12,9% în lei și cu 8,6% în euro.”

De ce se orientează firmele și populația spre valută

Adrian Codirlașu explică aceste evoluții prin nivelul dobânzilor, inflație și necesarul constant de finanțare al statului.

„Mecanismul: cu dobânzi în lei ridicate și inflație de 6,61%, creditul în lei scade în termeni reali, iar firmele se împrumută acolo unde finanțarea e mai ieftină. Când cursul urcă, o parte din economii se mută în euro. Statul are nevoie de finanțare constantă și o găsește în bilanțurile băncilor, pentru care expunerea pe stat este o alternativă cu risc perceput mai mic decât creditul privat.”

Adrian Codirlașu avertizează asupra riscurilor pentru economie

Economistul atrage atenția că orientarea către împrumuturile în valută poate deveni problematică pentru persoanele și firmele care obțin venituri în lei. În paralel, finanțarea tot mai mare a statului de către bănci poate limita resursele disponibile pentru sectorul privat.

„De ce contează: un împrumutat cu venituri în lei și datorie în euro preia riscul valutar, iar un stat care ocupă tot mai mult din bilanțurile bancare lasă mai puțin loc pentru investiția privată. Ambele tendințe se inversează greu fără o scădere credibilă a deficitului. Conduita politicii fiscale rămâne principalul factor de risc.”