Ce înseamnă, de fapt, deficitul bugetar de 9%. Cristian Păun explică de ce fondurile europene nu sunt de vină: „Fix ăia care se lăudau, acum vorbesc în dodii”

Profesorul de economie Cristian Păun critică dur gestionarea finanțelor publice și demontează explicațiile guvernanților privind deficitul bugetar de 9,2% raportat la șase luni. Acesta avertizează că fondurile europene nu generează deficit dacă sunt decontate corect, însă pierderea a peste un miliard de euro din PNRR și deblocarea programului „Anghel Saligny” riscă să îngroape definitiv bugetul de stat până la finalul anului.

Prof. Cristian Păun critică dur gestionarea bugetului de stat și avertizează asupra riscului pierderilor din fondurile europene

Politica fiscală a guvernului și declarațiile reprezentanților puterii pe tema deficitului bugetar atrag critici severe din mediul academic.

Profesorul de economie Cristian Păun acuză autoritățile de lipsă de competență în înțelegerea și administrarea finanțelor publice, subliniind că narațiunea oficială privind deficitul generat de investiții este complet eronată.

Fondurile europene nu generează deficit bugetar

Expertul economist explică, pe pagina sa de Facebook, faptul că investițiile derulate prin proiecte europene, fie prin PNRR, fie prin programe clasice, nu produc deficit atâta timp cât sunt validate și decontate de Comisia Europeană.

Cristian Păun subliniază că aceste proiecte ajung să apese pe umerii bugetului de stat doar în momentul în care sunt comise erori de implementare, iar cheltuielile devin neeligibile, fiind astfel trecute pe seama statului.

Profesorul Păun arată că plata inițială a proiectelor se efectuează din bugetul național, urmând ca sumele să fie recuperate ulterior prin decontări.

Din acest motiv, raportarea unui deficit provizoriu la șase luni nu reflectă realitatea finală, deoarece plățile efectuate urmează să fie compensate de intrările din trimestrele următoare. Singura contribuție directă și corectă a statului la aceste proiecte rămâne cofinanțarea obligatorie de 15%.

Milioanele de euro pierdute măresc gaura bugetară

Principala problemă semnalată de economist este pierderea efectivă a banilor europeni din cauza reformelor ratate. Cristian Păun precizează că eșecul în îndeplinirea jaloanelor privind legea salarizării unitare și Agenția Națională de Integritate înseamnă pierderea a peste un miliard de euro.

Deoarece aceste fonduri erau deja incluse în calculul țintei de deficit pe anul în curs, absența lor va adânci automat gaura din buget.

În plus, profesorul avertizează că reluarea plăților pentru programul de investiții locale „Anghel Saligny” va agrava considerabil situația financiară a țării.

O alocare suplimentară estimată la 6-7 miliarde de lei până la sfârșitul anului va reprezenta o presiune majoră asupra resurselor publice, periclitând și mai mult stabilitatea economică.

Guvernanții trebuie să înceteze cu greaua moștenire

În finalul analizei sale, Cristian Păun susține că gestionarea actuală arată o lipsă gravă de pregătire din partea celor aflați la conducere, subliniind că decidenții politici ar trebui să își asume deciziile și să nu mai pună problemele actuale pe seama moștenirilor din trecut.

Economistul solicită măsuri concrete în loc de scuze politice, reamintind că promisiunile electorale privind existența resurselor financiare trebuie respectate, iar corecțiile sau tăierile aplicate anterior de alți lideri politici nu mai pot fi folosite drept pretext pentru lipsa de acțiune.

Postarea integrală a lui Cristian Păun

„Fix ăia care se lăudau că fac deficit pentru investiții, acum vorbesc în dodii despre deficit de 9% la șase luni. Ei nu făceau deficit pentru pensii, salarii, sinecuri, speciali, cheltuieli anapoda… Nu, ei ne prosteau că fac deficit pentru investiții!

Oamenii ăștia nu înțeleg un lucru elementar: investițiile făcute prin fonduri europene (PNRR, clasice) nu produc deficit, dacă sunt validate de Comisia Europeană și decontate de aceasta (prin fonduri nerambursabile sau credite), în cadrul plăților anuale. Produc deficit dacă nu sunt validate și suntem penalizați să le trecem pe cheltuielile statului.

A fost cazul multor proiecte, onor acelorași specialiști care au făcut tot posibilul să treacă pe deficit și datoria noastră (la rating de junk) o parte din autostrăzi, școli, spitale pentru care aveam finanțare, nu aveam deficit. Finanțarea (indiferent de sursa ei) intră ulterior plăților pentru cheltuielile angajate, plăți care se fac din bugetul de stat, de unde altundeva?

De asta sunt bune fondurile europene, nu produc deficit decât în măsura în care nu reușim decontarea lor și doar pentru cofinanțarea de care avem nevoie pentru a le obține (15% din totalul investiției).

Așa și cu deficitul acela la șase luni. Te uiți la niște cheltuieli plătite din buget pentru care se așteaptă niște încasări în următoarele trimestre, pe măsură ce s-au aprobat cererile de plată. Deficitul revenind la zero pe aceste proiecte.

Este la mintea cocoșului, aceste plăți nu trebuie luate în calculul deficitului anual decât în cazul în care plățile nu se vor face sau se vor face parțial. Evident, se vor face parțial. Am bușit cel puțin două reforme pentru mai mult de 1 miliard de euro: cea cu salariile unitare și cea cu ANI.

Acești bani nu vor mai intra în conturile guvernului, producând deficit mai mare, chiar dacă au angajat sau nu plăți anterioare. Pentru că noi contam pe acești bani când am făcut ținta de deficit pe anul acesta. Pierzând banii aceștia, devine și mai periculoasă povestea cu orice majorare din pix în aceste luni, până pe final de an.

Doar acest tip de problemă devine deficit cu siguranță. Un alt deficit va fi cu siguranță repornirea Anghel Saligny. Orice sumă dată acolo până la final de an ne va îngropa și mai tare. Miza este pe la 6-7 miliarde lei, minim.

Dar ce să ceri de la unii care nici măcar să citească corect un buget nu știu. Încă de când spuneau că fac deficit pentru investițiile pe fonduri europene se vedea că sunt habarniști. Și că este periculos să lăsăm sau să le dăm bugetul nostru pe mâini. Acum se confirmă și mai mult acest pericol… Oamenii ăștia ar trebui retrimiși la școală, nu lăsați liberi prin politică, cu mâna pe seifurile noastre de bani.

Aștept laptele și mierea! Nu o mai lălăiți! Lăsați dezbaterile pe vechea și greaua moștenire… Ați zis că sunt bani. Că minte Bolojan. Acum ne prostiți în față? Măcar sporul de doctorat înapoi… Bolojan a tăiat! Luca PSD de ce nu repară?

Hai, că se poate! Se poate?”, a scris profesorul de economie Cristian Păun pe pagina sa de Facebook.