Pensiile românilor ar putea ajunge la doar 40% din salariu. Ce îi așteaptă pe cei care se vor pensiona în următorii ani

Sistemul public de pensii din România riscă să suporte o presiune financiară tot mai mare în următorii zece ani, pe fondul îmbătrânirii populației. Economistul Dorin Alexandru Badea avertizează că raportul dintre pensia medie și salariul mediu ar putea scădea de la aproximativ 50% la 40%. În acest scenariu, veniturile viitorilor pensionari ar reprezenta o proporție mai mică din salarii. Dezechilibrul demografic și deficitul bugetului de pensii complică perspectivele de finanțare a sistemului.

Pensiile viitorilor pensionari ar putea reprezenta doar 40% din salarii în următorii ani

Sistemul de pensii din România se confruntă cu un dezechilibru structural care ar putea deveni mai accentuat odată cu pensionarea generațiilor numeroase născute în anii ’60, în condițiile în care numărul beneficiarilor crește în raport cu cel al persoanelor care contribuie la bugetul public.

Economistul Dorin Alexandru Badea, membru în board-ul CFA România, a explicat că această evoluție demografică poate determina reducerea raportului dintre pensia medie și salariul mediu sau majorarea deficitului sistemului public.

În prezent, pensia medie reprezintă aproximativ jumătate din salariul mediu, însă acest raport ar putea coborî spre 40% pe măsură ce tot mai multe persoane vor ieși din activitate. Economistul consideră că presiunea asupra finanțelor publice va deveni mai puternică în următorul deceniu.

„Se așteaptă să avem un val mare de pensionări ca urmare a valului demografic din anii 60. În acel moment, presiunea pe sistemul de pensii, pe sistemul public, crește, asta însemnând că scade gradul de înlocuire, cât din salariu urmează să primești ca pensie. Nivelul ăsta, la ora actuală, e undeva la 50% dacă ne raportăm la pensia medie versus salariul mediu. Deci, pur matematic, ori scade gradul de înlocuire de la aproape 50% undeva la nivelul de 40%, ori crește nivelul deficitului sistemului de pensii”, a explicat economistul.

Scenariul prezentat nu presupune adoptarea unei măsuri de reducere a pensiilor aflate deja în plată. Avertismentul privește evoluția raportului dintre pensii și salarii, în condițiile în care finanțarea sistemului devine tot mai dificilă.

La un salariu de 5.000 de lei, pensia ipotetică ar putea fi de 2.000 de lei

Diferența dintre cele două scenarii privind pensiile poate fi ilustrată printr-un calcul care pornește de la un salariu de referință de 5.000 de lei și compară nivelurile corespunzătoare unor rapoarte de 50%, respectiv 40%.

Dacă pensia reprezintă jumătate din salariul de referință, suma rezultată este de 2.500 de lei lunar. În schimb, la un raport de 40%, venitul ipotetic scade la 2.000 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 500 de lei pe lună.

Pentru o persoană pensionată, pierderea ipotetică a 6.000 de lei anual ar putea afecta capacitatea de acoperire a cheltuielilor pentru alimente, medicamente, utilități și întreținerea locuinței.

Dorin Alexandru Badea a prezentat și alternativa în care statul menține raportul actual dintre pensii și salarii, dar trebuie să asigure finanțarea suplimentară necesară pentru plata beneficiilor.

„La 5.000 lei ar urma să aibă, dacă mergem pe gradul de înlocuire mediu, aproape 2.500 lei pensie. Și în viitor putem fie să vedem o pensie mai mică din perspectiva gradului de înlocuire. Altfel spus, pensia să fie undeva în jur de 2.000 lei, fie să vedem același grad de înlocuire, ceea ce nu e exclus, dat fiind că, din punct de vedere social, ai această presiunea, să asigure oamenilor o anumită, un anumit grad de bunăstare. Dar asta înseamnă un deficit de 500 lei per pensie pe lună, care se adaugă la deficitul deja existent al bugetului de pensii.”, a avertizat Dorin Alexandru Badea.

În această variantă, diferența de 500 de lei pentru fiecare pensie din exemplul analizat ar trebui acoperită prin resurse bugetare suplimentare, ceea ce ar accentua presiunea asupra finanțelor publice.

Calculele sunt strict ilustrative și nu reprezintă o formulă aplicabilă automat tuturor pensionarilor. Pensia individuală este stabilită în funcție de contribuțiile realizate, stagiul de cotizare și prevederile legale, nu prin aplicarea unui procent fix asupra ultimului salariu.

România ar putea avea mai puțini salariați decât pensionari până în 2050

Evoluția demografică reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului public de pensii, deoarece reducerea numărului de salariați în raport cu pensionarii limitează resursele disponibile pentru finanțarea prestațiilor sociale.

Raportul anual al Consiliului Fiscal pentru 2025, publicat în septembrie 2026, evidențiază deteriorarea considerabilă a raportului dintre persoanele salariate și beneficiarii de pensii în ultimele decenii.

Datele și proiecțiile prezentate indică următoarea evoluție:

• În 1990, România avea 2,28 salariați pentru fiecare pensionar.

• În 2025, raportul ajunsese la numai 1,11 salariați pentru fiecare pensionar.

• Pentru 2050, proiecțiile europene citate de Consiliul Fiscal indică posibilitatea reducerii raportului la 0,84 salariați pentru fiecare pensionar.

Dacă această estimare se confirmă, numărul pensionarilor ar putea depăși numărul salariaților, ceea ce ar amplifica dificultățile de finanțare a pensiilor publice.

Sistemul funcționează în principal pe baza solidarității între generații, contribuțiile colectate de la persoanele active fiind folosite pentru achitarea pensiilor actualilor beneficiari. Prin urmare, reducerea raportului dintre salariați și pensionari afectează capacitatea sistemului de a-și acoperi obligațiile.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a atras, de asemenea, atenția asupra consecințelor îmbătrânirii populației, natalității scăzute și emigrării persoanelor aflate la vârsta activă, factori care contribuie la diminuarea bazei de contribuabili.

Deficitul sistemului de pensii a ajuns la 52,4 miliarde de lei în 2025

Dificultățile de finanțare a pensiilor sunt reflectate și în situația bugetară aferentă anului 2025, când diferența dintre veniturile și cheltuielile sistemelor analizate a continuat să crească.

Conform datelor Consiliului Fiscal, deficitul sistemului de asigurări sociale, analizat împreună cu cheltuielile aferente pensiilor militare, a atins 52,4 miliarde de lei în 2025.

Valoarea a fost cu 12,7 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în anul precedent, ceea ce evidențiază creșterea necesarului de finanțare.

În același timp, capacitatea de autofinanțare a sistemului a coborât la 69,4%. Acest indicator arată că veniturile proprii au acoperit mai puțin de 70% din cheltuielile incluse în analiza respectivă.

Într-o analiză anterioară privind deficitele bugetelor de pensii, sănătate și șomaj, B1 TV a prezentat date ale Consiliului Fiscal potrivit cărora dezechilibrele sistemelor sociale au reprezentat 27,8% din deficitul bugetar general al României în 2025.

Aceste evoluții indică o dependență importantă de finanțarea bugetară suplimentară, în condițiile în care menținerea nivelului pensiilor presupune resurse care depășesc veniturile proprii ale sistemului.

Pensiile au rămas neindexate în 2026. Pentru 2027 au fost discutate majorări de 5% și 7,3%

Presiunile asupra bugetului public au influențat deja politica de majorare a pensiilor, autoritățile menținând în 2026 valoarea punctului de referință la nivelul de 81 de lei.

Decizia a fost luată în contextul măsurilor de consolidare fiscală și de reducere a deficitului bugetar, ceea ce a însemnat că valoarea punctului de referință nu a beneficiat de indexarea anuală.

Pentru 2027 au fost discutate scenarii care presupun creșteri de 5% sau 7,3%, însă la începutul lunii noiembrie nu fusese stabilită o decizie definitivă privind nivelul unei eventuale indexări.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a susținut că pensiile și salariile ar putea fi indexate în 2027, cu condiția ca aceste majorări să fie compatibile cu obiectivul reducerii deficitului bugetar.

O eventuală indexare ar putea limita pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație, însă nu ar modifica, prin ea însăși, raportul dintre numărul persoanelor care contribuie la sistem și cel al beneficiarilor.

Finanțarea pensiilor viitoare va pune presiune asupra bugetului statului

Menținerea unui raport apropiat de nivelul actual dintre pensia medie și salariul mediu ar putea necesita alocări bugetare suplimentare în următoarele decenii, dacă numărul pensionarilor va continua să crească în raport cu populația salariată.

În absența unor venituri suficiente pentru acoperirea obligațiilor de plată, autoritățile ar trebui să identifice noi surse de finanțare sau să modifice mecanismele prin care este susținut sistemul public.

O altă posibilitate este reducerea treptată a raportului dintre pensiile viitoare și salarii, fără ca aceasta să presupună automat diminuarea nominală a pensiilor existente.

Pentru persoanele aflate în prezent pe piața muncii, un asemenea scenariu ar însemna că pensia publică ar putea reprezenta o parte mai mică din veniturile salariale de referință. În cazul bugetului de stat, menținerea unui raport mai ridicat ar presupune cheltuieli suplimentare într-un context deja marcat de deficite și de creșterea necesarului de finanțare.